„Fabricile de troli”, o afacere înfloritoare

„Fabricile de troli” reprezintă o afacere în plină dezvoltare, desfăşurându-şi activităţile mai ales din ţări sărace, scrie Axios.

Criticată pentru faptul că a închis ochii în faţa dezvoltării şi extinderii unor reţele de dezinformare şi manipulare pe platforma sa, Facebook a prezentat în martie un raport în care detaliază eforturile întreprinse în ultimul timp pentru combaterea acestui flagel. Facebook îl descrie drept un „comportament inadecvat coordonat de manipulare a dezbaterii publice în vederea atingerii unui obiectiv strategic” şi recunoaşte că este axat pe „utilizarea de conturi false”. Odată cu prezentarea raportului, Facebook a anunţat destructurarea a 14 reţele de dezinformare şi manipulare care operau din 11 ţări. Anunţurile de acest tip s-au înmulţit de la campania prezidenţială americană din 2016, puternic influenţată de astfel de reţele care s-au transformat în „fabrici de troli”.

Într-un articol pe acest subiect, portalul american Axios scrie că activităţile de dezinformare şi manipulare pe Facebook şi alte reţele sociale au devenit un business în adevăratul sens al cuvântului. Ba mai mult, este o afacere în plină dezvoltare. Având în vedere că nu necesită competenţe aparte, „fabricile de troli” nu necesită nici mulţi bani pentru a fi create şi extinse, mai ales în ţările sărace din Asia şi Africa.

„Tot mai mulţi africani sunt conectaţi la internet şi la reţelele sociale în timp ce continentul lor rămâne sărac”, explică Jean le Roux, cercetător la Atlantic Council. Prin urmare, ei reprezintă o mână de muncă ieftină şi ideală pentru actorii interesaţi să manipuleze sau să promoveze unele idei în mediul virtual.

Facebook dă asigurări că luptă activ împotriva lor şi dispune deja de instrumente în acest sens. Pentru a deconspira astfel de operaţiuni, reţelele sociale se concentrează pe găsirea unor „semnale ciudate de coordonare centralizată între diferite conturi false”, spune Ben Nimmo, expert în securitate informaţională.

Aceste semnale iau forme multiple. Potrivit lui Nimmo, citat de Axios, grupurile de troli postează adesea doar pe un anumit subiect şi dintr-un singur loc, deoarece astfel sunt mai uşor de coordonat. Prin urmare, conturile false au şi tendinţa de a publica mesaje în acelaşi timp.

Facebook prezintă exemplul unui grup de troli identificat ca aparţinând Mujahedinilor Poporului, o organizaţie iraniană de opoziţie aflată în exil. Potrivit companiei lui Mark Zuckerberg, această organizaţie avea la un moment dat o reţea de 300 de pagini, grupuri şi conturi atât pe platforma sa, cât şi pe Instagram. Toate postările erau făcute într-un anumit interval orar. Activitatea era întreruptă brusc seara şi în timpul pauzei de prânz. În timp ce postau despre Iran ca şi cum ar fi în Iran, conturile operau de fapt din Albania. În cazul alegerilor din 2016 din Statele Unite, o reţea amplă de troli a fost descoperită în Macedonia de Nord.