Entuziasmul AI s-a estompat. Băncile redescoperă valoarea gândirii critice în era inteligenței artificiale

După ani în care industria financiară a investit masiv în inteligență artificială și a căutat aproape exclusiv specialiști în tehnologie, tot mai multe bănci și companii de investiții își schimbă direcția. În locul absolvenților exclusiv orientați spre domenii tehnice, angajatorii încep să acorde din nou prioritate competențelor umane – în special gândirii critice și capacității de analiză, scrie Financial Times.

Jurnalista Gillian Tett citează cazul unui finanțist din New York care i-a descris pe stagiarii din 2025 drept „prima generație autentică formată în epoca inteligenței artificiale”. Tinerii au crescut într-un mediu în care instrumentele AI au devenit parte din viața de zi cu zi, iar acest lucru i-a făcut inițial extrem de atractivi pentru marile instituții financiare.

„Noi căutăm gândire critică, nu doar inteligență artificială”

„Noi căutăm gândire critică, nu doar inteligență artificială”, a declarat finanțistul pentru publicația britanică.

Potrivit acestuia, multe dintre ideile și proiectele prezentate de stagiari s-au dovedit, după verificări detaliate, „alarmant de superficiale”.

În consecință, compania a redus numărul ofertelor destinate absolvenților de specializări STEM – știință, tehnologie, inginerie și matematică – și a început să acorde mai multă atenție candidaților proveniți din domenii umaniste.

Deși inteligența artificială este prezentată drept o revoluție inevitabilă pentru sectorul financiar, efectele concrete par, deocamdată, mai limitate decât estimările inițiale.

Un sondaj realizat de Nvidia arată că 89% dintre directorii financiari consideră că AI contribuie la creșterea veniturilor, iar aproape trei sferturi dintre respondenți spun că tehnologia este „esențială” pentru viitorul afacerilor.

Alte cercetări conturează însă o imagine mult mai rezervată. Potrivit unui studiu realizat de Judge Business School din cadrul Universității Cambridge, 76% dintre marile companii financiare nu pot evalua clar beneficiile reale ale implementării inteligenței artificiale.

Doar 40% dintre organizațiile analizate au raportat creșteri ale profiturilor datorate AI, în timp ce 43% spun că nu au observat nicio schimbare semnificativă.

Studiul mai arată că inteligența artificială este utilizată în principal pentru activități de back-office – procese administrative sau operaționale care nu implică relația directă cu clienții. Majoritatea instituțiilor financiare folosesc modele externe, iar OpenAI rămâne principalul furnizor de tehnologie.

Cresc îngrijorările legate de riscurile asociate inteligenței artificiale

În paralel, cresc și îngrijorările legate de riscurile asociate inteligenței artificiale. Autoritățile de reglementare avertizează asupra vulnerabilităților cibernetice, a erorilor generate de modelele AI, a dependenței excesive de infrastructura cloud și a riscului ca sistemele automate de tranzacționare să adopte comportamente similare, amplificând volatilitatea piețelor.

Gillian Tett susține însă că problema principală nu este tehnologia în sine, ci modul în care oamenii aleg să o folosească.

„Mașinile inteligente nu produc automat nici rezultate bune, nici rele. Strategia umană rămâne decisivă”, concluzionează jurnalista.

În același timp, specialiștii atrag atenția că transformările generate de AI nu vor elimina complet munca intelectuală, ci o vor redefini. Expertul Oleksii Kostenko afirmă că dezvoltarea inteligenței artificiale poate deveni un stimul pentru dezvoltarea inteligenței umane, nu o amenințare.

Potrivit estimărilor Forumului Economic Mondial, automatizarea ar putea elimina aproximativ 92 de milioane de locuri de muncă la nivel global, dar ar crea alte 170 de milioane. În noua economie, avantajul decisiv îl vor avea cei capabili să genereze idei noi, ipoteze și soluții creative – competențe pe care tehnologia încă nu le poate reproduce pe deplin.