Egipt: întrebarea de 1,5 miliarde de dolari
0A fost sau nu lovitură de stat? Răspunsul la această întrebarea valorează nici mai mult, nici mai puţin de 1,5 miliarde de dolari. Aceasta este valoarea unui ajutorului financiar promis de SUA Egiptului pentru a sprijini trecerea la democraţie. Dar pot americanii să dea aceşti bani când armata a înlăturat prin forţă un preşedinte ales democratic, ba chiar primul preşedinte liber ales al Egiptului?
Marile puteri nu şi-au respectat promisiunile de a ajuta financiar şi logistic statele care au trecut prin Primăvara Arabă. Prelungirea crizei economice şi tranziţia tulbure către democraţie a ţărilor arabe au dus la sistarea planurilor de asistenţă financiară promise de Statele Unite ale Americii şi de Uniunea Europeană.
Deocamdată, Bruxelles-ul s-a dovedit rezervat faţă de evenimentele din Egipt şi nu şi-a mai luat niciun angajament. Cum rămâne însă cu Washingtonul, care a avut un rol mult mai pronunţat în căderea regimurilor autoritare în timpul Primăverii Arabe? Administraţia lui Barack Obama a început să analizeze implicaţiile celei de-a doua revoluţie egipteană.
Oficialii de la Washington trebuie să decidă dacă, în actualele condiţii, pot continua planul de asistenţă financiară. Cert este că, în singurele declaraţii pe care le-a făcut vizavi de situaţia din Egipt, preşedintele Barack Obama a evitat să folosească termenul „lovitură de stat”.
Egiptul este unul dintre cei mai mari beneficiari de ajutor financiar de la SUA şi depinde în mare măsură de aceste împrumuturi.
În cazul Egiptului, cele şase luni până la alegerea unui preşedinte înseamnă o perioadă foarte scurtă pentru scena politică haotică. Opoziţia care a luptat cu Morsi este foarte divizată şi este vinovată în mare măsură pentru eşecul procesului democratic.
Este foarte puţin probabil ca partidele să reuşească formarea unei coaliţii puternice, la fel de improbabil precum redresarea economiei egiptene – Morsi promitea anul trecut să „repare” ţara în 100 de zile, luând probabil în calcul şi împrumuturile şi ajutoarele promise de americani şi de UE încă din timpul Primăverii Arabe.
Cum a ajuns Mohamed Morsi, de la „preşedintele tuturor egiptenilor“ la omul care a divizat ţara
Mohamed Morsi, demis miercuri de armată, îşi lasă ţara divizată deşi, după alegerea sa în iunie 2012, el a declarat în Piaţa Tahrir că va fi "preşedintele tuturor egiptenilor" şi garantul idealurilor democratice ale revoltei care a dus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, relatează AFP.
Preşedinte al Curţii Constituţionale de doar câteva zile, judecătorul Adly Mansour a fost desemnat miercuri de armată să conducă cea mai populată ţara arabă, succedându-i preşedintelui islamist demis Mohamed Morsi, relatează AFP.
Morsi şi întreaga echipă prezidenţială sunt reţinuţi într-o clădire a armatei
Preşedintele egiptean Mohamed Morsi era deţinut în noaptea de miercuri spre joi, împreună cu echipa sa, într-o clădire a armatei.
Bashar al-Assad: Criza din Egipt, sfârşitul „islamismului politic“
Preşedintele sirian Bashar al-Assad consideră că revolta poporului egiptean, îndreptată asupra lui Mohamed Morsi, marchează sfârşitul „islamismului politic“.
Nancy Okail a fost nevoită să fugă din ţara sa natală pentru a scăpa de o sentinţă de cinci ani de închisoare. Se îndreaptă acum Egiptul către o nouă perioadă de instabilitate?