Cursă contracronometru pentru găsirea submarinului argentinian. Cei 44 de membri ai echipajului mai au provizii şi resurse de oxigen doar pentru câteva zile
0Căutările s-au înteţit de duminică pentru a găsi submarinul argentinian San Juan, dispărut miercuri în Atlanticul de Sud, însă submersibilul şi cei 44 de membri ai echipajului nu au fost localizaţi. Autorităţile argentiniene sunt îngrijorate pentru viaţa marinarilor care mai au provizii şi resurse de oxigen doar pentru câteva zile.
Argentina a primit echipament special de căutare subacvatică din partea Statelor Unite, pentru a ajuta la căutarea submarinului argentinian dispărut miercuri, în Atlanticul de Sud, cu 44 de membri ai echipajului la bord. Peste 12 ambarcaţiuni şi aeronave din Argentina, Statele Unite, Marea Britanie şi Brazilia s-au alăturat eforturilor de salvare.
Un purtător de cuvânt al Marinei argentiniene a afirmat însă că acţiunile acestora au fost îngreunate de o furtună. „Ne-am confruntat cu valuri cu înălţimea între 6 şi 8 metri şi cu viteze ale vântului de 40 de noduri, din direcţia sud-vest. Din păcate, se pare că aceste condiţii vor persista încă 48 de ore şi, aşa cum am spus anterior, o astfel de vreme face căutarea foarte dificilă„, a afirmat purtătorul de cuvânt.
Submarinul nu a fost localizat de avioane care zboară peste o zonă extinsă de 300 de km în largul Patagoniei sau de navele care trec prin perimetru.
"Din păcate, încă nu avem contact, nu am reuşit să localizăm submarinul San Juan cu radar", a declarat purtătorul de cuvânt al Marinei Argentine Enrique Balbi.
Cei 44 de membri ai echipajului au provizii şi resurse de oxigen doar pentru câteva zile.
Apelurile eşuate efectuate prin satelit au durat între patru şi 36 de secunde. Submarinele pot lansa o baliză de locaţie - cunoscută sub numele de EPIRB - către suprafaţă, pentru a emite semnale de urgenţă prin satelit.
Din informaţiile existente, comunicaţiile prin satelit au eşuat din cauza vremii nefavorabile. Vântul puternic şi valurile de peste 6 metri înălţime din Oceanul Atlantic de Sud îngreunează inclusiv operaţiunea internaţională de căutare şi salvare.
Ultima locaţie confirmată a submarinului ARA San Juan a fost la 432 de kilometri de coasta sudică a Argentinei, în cursul zilei de miercuri. Submarinul construit în Germania a fost scos din lucru câţiva ani, din cauza unor probleme tehnice, dar şi-a reluat activitatea în 2014.
Duminică, o aeronavă de război anti-submarin B8 a Armatei SUA şi o aeronavă Nasa a inspectat zona. Un avion brazilian, o navă britanică sunt de asemenea mobilizate.
În Mar del Plata, familiile marinarilor şi rudele acestora îşi ţin respiraţia. Nici o veste de la baza navală. La intervale regulate, şeful bazei vine în faţa jurnaliştilor pentru a le spune că despre stadiul căutărilor, deocamdată fără rezultate.
În plus faţă de căutările de suprafaţă şi prin geolocaţie, Marina Naţională pregăteşte un dispozitiv de salvare la adâncime pentru membrii echipajului. Duminică, echipamentul american de salvare trimis din California a sosit în Comodoro Rivadavia (Patagonia). Poate salva până la 16 persoane la o adâncime mai mare de 600 de metri. Dar pentru aceasta, este necesar să fie localizat submersibilul.
Compania petrolieră Total, care exploatează zăcăminte în câmp offshore mai spre sud, a pus o navă în serviciul celor care se ocupă cu operaţiunile de căutare.
Ce s-ar fi putut întâmpla
Conform protocolului, dacă s-ar fi întâmplat o defecţiune care să întrerupă legătura submarinului cu baza, acesta ar fi trebuit să iasă la suprafaţă sau să activeze un o baliză radio de urgenţă.
Experţii în oeraţiuni de căutare şi în submarine încearcă să-şi dea seama de ceea ce s-ar fi putut întâmpla cu submarinul.
Cel mai bun scenariu, potrivit unor experţi, ar fi că echipamentele de comunicaţii al submarinului să fi funcţionat defectuos - poate ca urmare a unui incendiu sau a unei inundaţii - dar nu şi-a pierdut capacitatea de a naviga. Acestă teorie este puţin probabilă pentru că în acest caz submarinul trebuia să ajungă în port până duminică.
"Este sumbru", a spus căpitanul Richard Bryant, comandant de submarin american. „Aceasta înseamnă că nava fie este la suprafaţă fără capacitatea de a-şi folosi propulsia, fie că este scufundată".
Cel mai grav scenariu ar fi ca submarinul să se fi scufundat ca urmare a unei explozii sau incendiu. Dacă echipajul a supravieţuit unui astfel de eveniment, cei de la bord ar putea avea suficient oxigen timp de câteva zile, spune un căpitan argentinian.
Dacă submarinul, dispărut de pe radarea cu 5 zile în urmă, s-a scufundat şi mecanismele nu mai funcţionează, epava lui, în opinai specialiştilor, nu poate fi găsită prin metodele tradiţionale. Sonarele pur şi simplu nu-l vor deosebi de elementele de reliaf ale fundului oceanic.
În această situaţie ar putea fi de mare folos roboţii subacvatici, trimişi în zone de SUA, consideră Constantin Sivakov, expert militar rus citat de Sputnik.
Posibila cauză a catastrofei, consideră sursa, ar putea fi un incendiu în urma unui scurtcircuit la bord sau a manevrării necorespunzătoare a materialului explozibil.
”De fapt, nu rămâne decât o soluţie, aşa-zisa căutare vizuală, ceea ce va spori cu mult şansa de a localiza submarinul”, a specificat el.
Duminică Statele Unite au expediat în Atlanticul de Sud doi roboţi subacvatici autonomi, inclusiv aparatul Bluefin 12D (Deep) UUV, capabil să se deplaseze cu viteza de 5,6 km/h timp de 30 de ore.
Submarinul, era într-o misiune de patrulare şi ple case de 35 de zile din portul Mar del Plata, aflat la 400 de kilometri sud de Buenos Aires, pentru a ajunge la Ushuaia, unde urma să rămână trei zile înainte a se întoarce.
„Suntem cu toţii tensionaţi, dar rămânem optimişti. Vreau ca soţul să se întoarcă. Eu încă îi trimit mesaje WhatsApp ca de obicei“, a mărturisit Marcela Moyano, soţia mecanicului Hernan Rodriguez, unul dintre cei 44 de marinari de pe submarinul San Juan.