Culisele pregătirilor Iranului pentru război: planul de supraviețuire al regimului de la Teheran

În primele zile ale lunii ianuarie, pe fondul protestelor interne și al amenințărilor tot mai explicite venite dinspre Washington, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a făcut o mutare decisivă: i-a încredințat controlul efectiv al aparatului de securitate lui Ali Larijani, unul dintre cei mai loiali și experimentați oameni ai sistemului.

Surse de rang înalt din Teheran susțin că Larijani, 67 de ani, fost comandant în cadrul Gardienilor Revoluției și actual șef al Consiliului Suprem de Securitate Națională, a devenit în ultimele luni figura centrală a puterii. Ascensiunea sa l-a împins într-un con de umbră pe președintele Masoud Pezeshkian, medic cardiolog devenit politician, care traversează un mandat dificil și care ar fi declarat în repetate rânduri că „este doctor, nu politician”.

Omul de criză al ayatollahului

Potrivit oficialilor citați, Larijani a primit un mandat extins: reprimarea protestelor interne, menținerea controlului asupra opoziției, coordonarea relațiilor strategice cu Moscova și actorii regionali precum Qatar și Oman, dar și supervizarea negocierilor nucleare cu Statele Unite.

În paralel, el ar fi însărcinat cu elaborarea planurilor pentru administrarea țării în cazul unui conflict direct cu Washingtonul, în condițiile în care administrația americană își consolidează prezența militară în regiune.

Într-un interviu acordat postului Al Jazeera la Doha, Larijani a transmis un mesaj de fermitate: Iranul nu caută războiul, dar este pregătit să răspundă dacă va fi forțat.

Surse apropiate liderului suprem afirmă că ayatollahul Khamenei i-a cerut lui Larijani și unui cerc restrâns de colaboratori să asigure supraviețuirea Republicii Islamice nu doar în fața bombardamentelor americane sau israeliene, ci și în eventualitatea unor asasinate țintite la vârful puterii.

Analistul conservator Nasser Imani, apropiat de guvern, susține că relația dintre Khamenei și Larijani este una veche și bazată pe încredere deplină. „Liderul suprem consideră că Larijani este omul potrivit pentru acest moment sensibil”, afirmă acesta.

Succesiunea, planificată în detaliu

În spatele ușilor închise, pregătirile merg dincolo de planurile militare. Conform surselor, Khamenei ar fi stabilit patru niveluri de succesiune pentru funcțiile-cheie pe care le numește personal. Fiecare lider important ar fi fost instruit să își desemneze până la patru înlocuitori.

În timpul celor 12 zile de confruntare cu Israelul din iunie, ayatollahul ar fi nominalizat trei potențiali succesori – identitatea lor nu a fost făcută publică. Larijani nu figurează printre ei, întrucât nu este cleric șiit de rang înalt, o condiție esențială pentru conducerea supremă.

Totuși, el face parte din cercul restrâns al liderului, alături de generalul Yahya Rahim Safavi și de președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, desemnat să coordoneze forțele armate în caz de război.

După atacul-surpriză atribuit Israelului în iunie, care ar fi afectat serios lanțul de comandă militar iranian, Khamenei a reorganizat structurile de securitate, consolidând rolul lui Larijani și creând un nou Consiliu de Apărare Națională.

Vali Nasr, expert în Iran la Școala de Studii Internaționale Avansate din cadrul Johns Hopkins University, susține că liderul suprem „își pregătește sistemul pentru succesiune și pentru război, conștient că cele două pot deveni inseparabile”.

Iranul, în stare de alertă maximă

Potrivit oficialilor intervievați, Teheranul operează pe premisa că loviturile americane sunt iminente. Forțele armate ar fi fost plasate în stare de alertă maximă, iar lansatoare de rachete balistice ar fi fost poziționate la granița cu Irakul și pe coasta Golfului Persic.

Spațiul aerian a fost închis temporar pentru teste de rachete, iar în Golful Persic au avut loc exerciții militare care au inclus închiderea temporară a Strâmtorii Hormuz – un punct strategic pentru transportul global de energie.

În eventualitatea unui conflict, unități speciale de poliție, agenți ai serviciilor secrete și membri ai miliției Basij ar urma să fie desfășurați în marile orașe pentru a preveni revolte interne și a identifica presupuse rețele de spionaj.

Cine ar conduce Iranul dacă liderul suprem ar fi eliminat?

În scenariile analizate la Teheran apare și întrebarea delicată a conducerii statului în cazul eliminării liderului suprem. Surse din interior afirmă că Larijani este primul pe lista celor care ar putea prelua coordonarea politică în regim de urgență, urmat de Ghalibaf. Surprinzător, pe listă s-ar afla și fostul președinte Hassan Rouhani.

Toți însă au vulnerabilități politice serioase, de la acuzații de corupție la responsabilitate pentru reprimarea violentă a protestelor.

Ali Vaez, director pentru Iran al organizației International Crisis Group, avertizează că, deși planuri există, consecințele unui război cu Statele Unite rămân imprevizibile. „Khamenei este liantul sistemului. Fără el, menținerea coeziunii va fi extrem de dificilă”, spune analistul.

Un președinte marginalizat

În ultimele săptămâni, Larijani a devenit extrem de vizibil: vizite la Moscova pentru consultări cu președintele Vladimir Putin, întâlniri regionale și apariții frecvente în mass-media.

În contrast, președintele Pezeshkian pare să fi cedat din autoritate. Presa iraniană a relatat că, într-o ședință de guvern, acesta ar fi recunoscut că pentru a stabili contacte diplomatice sensibile era nevoie de aprobarea lui Larijani.

În ianuarie, în plină reprimare a protestelor, emisarul american pentru Orientul Mijlociu ar fi încercat să contacteze Teheranul pentru clarificări privind eventuale execuții ale protestatarilor. Potrivit surselor, inclusiv președintele ar fi direcționat solicitarea către Larijani.

Tabloul care se conturează este cel al unui regim aflat în defensivă, dar hotărât să reziste. La Teheran, războiul nu mai este privit ca o ipoteză îndepărtată, ci ca o posibilitate concretă pentru care se fac pregătiri la toate nivelurile – militar, politic și instituțional.