Columbienii au refuzat acordul de pace cu rebelii FARC

Alegătorii columbieni s-au pronuţat duminică împotriva acordului de pace între guvern şi rebelii din Forţele Armate Revoluţionare ale Columbiei(FARC), care ar fi pus capăt conflictului civil ce durează de peste jumătate de secol în ţara sud-americană, relatează BBC şi presa locală.

După numărarea a 99,9% din voturi, tabăra care s-a opus acordului de pace înregistra 50,22% din totalul sufragiilor, în timp ce 49,8% dintre columbienii care au votat s-au exprimat pentru ratificarea acordului. 

Conform cotidianului „El Tiempo”, centrul ţării, în afară de capitala Bogota şi regiunea Boyaca, au votat împotriva acordului cu FARC, în timp ce zonele exterioare s-au pronunţat în favoarea păcii. Prezenţa la vot la nivel naţional a fost scăzută, doar 36,7% dintre columbienii cu drept de vot alegând să-şi exprime opinia în această privinţă. 

Rezultatul referendumului complică situaţia din Columbia, după ce săptămâna trecută preşedintele Juan Manuel Santos şi liderul FARC Timoleon Jimenez au semnat acordul de pace, în contextul în care sondajele indicau că acesta va fi aprobat de columbieni.

Campanie împotriva acordului

Dar o campanie opunându-se ratificării acordului, condusă de fostul preşedinte columbian Alvaro Uribe, a căpătat din ce în ce mai multă susţinere în săptămânile care au precedat referendumul. Mitinguri împotriva acordului de pace au scos mii de persoane în stradă în mai multe oraşe mari din Columbia în ultimele săptămâni, inclusiv la ceremonia de semnare desfăşurată la Cartagena, săptămâna trecută.

Uribe a fost preşedinte al Columbiei între 2002 şi 2010, timp în care a dus o campanie militară fără precedent de la începutul conflictului împotriva rebelilor – înjumătăţind efectivele grupării revoluţionare, dar fără a reuşi să o înfrângă. Fostul şef de stat columbian îl acuză pe actualul preşedinte că „a trădat interesele de securitate ale ţării”, susţinând că rebelii ar fi fost înfrânţi dacă Santos continua pe linia impusă în timpul preşedinţiei sale.

Criticii acordului au susţinut că acesta oferă termeni prea blânzi pentru rebelii FARC, care ar fi scutiţi de pedeapsa cu închisoarea chiar şi în cazul în care au executat sau participat la crime de război.

Preşedintele columbian Juan Manuel Santos, vorbind în cadrul unei conferinţe de presă după prezentarea rezultatelor FOTO Cortesia

FARC: „Vom folosi dialogul pe post de armă”

„Sunt primul care va recunoaşte rezultatul scrutinului, şi îi voi asculta atât pe cei care au zis da (n.r. - acordului de pace), cât şi pe cei care au zis nu” a declarat Juan Manuel Santos după afişarea rezultatelor. „Nu voi ceda, voi continua să lupt pentru pace până la ultimul minut al mandatului meu, deoarece aceasta este calea de a lăsa o ţară mai bună copiilor noştri”, a adăugat acesta, conform cotidianului „El Colombiano”.

De asemenea, Timoleon Jimenez a declarat că gruparea revoluţionară va continua să lucreze către instaurarea păcii în Columbia, în ciuda rezultatului scrutinului de duminică.

„FARC îşi menţin determinarea şi îşi reiterează intenţia de a folosi dialogul pe post de armă pentru a construi viitorul. Pacea va triumfa”, a declarat Jimenez, cunoscut şi sub aliasul „Timoshenko”, care a precizat că opinia columbienilor a fost influenţată de „puterea distructivă a celor care seamănă ură şi invidie”. 

Acordul de pace, agreat de cele două tabere în luna iulie după mai bine de patru ani de negocieri, prevede, printre altele, dezarmarea rebelilor FARC şi transformarea grupării într-o facţiune politică, cu reprezentare în legislativul columbian. 

Rebeli FARC mărşăluind în 2002. Înainte de venirea la putere a lui Alvaro Uribe, gruparea se afla la apogeul controlului asupra ţării, numărând peste 16.000 de trupe FOTO Reuters

Viitor incert

Guvernul columbian ar putea ratifica acordul fără a lua în calcul rezultatul referendumului – preşedintele Santos nu avea obligaţia constituţională de a consulta populaţia cu privire la acordul de pace, iar analiştii politici susţin că menirea scrutinului ar fi fost să  acordului prin susţinere populară.

Dar o astfel de acţiune este puţin probabilă, iar drumul către pace în Columbia devine extrem de neclar în acest moment. Şeful statului columbian a declarat în urmă cu câteva săptămâni că „nu există un plan B” pentru pace în Columbia, în condiţiile în care actualul acord nu va fi ratificat.

Santos a declarat, duminică seară,  că armistiţiul bilateral între guvern şi rebeli va rămâne în continuare în vigoare.

Cel mai probabil, negociatorii celor două tabere vor trebui să se reaşeze la masa tratativelor, perpetuând conflictul pentru o perioadă nedeterminată – care ar putea dura, din nou, câţiva ani. Nu este însă clar cum ar putea fi îmbunătăţit actualul acord, care a rezultat după ce preşedintele Santos le-a transmis negociatorilor să „găsească o cale de mijloc cât mai rapidă” cu omologii din FARC, la începutul acestui an, rezultând în compromisul privind lipsa pedepselor cu închisoarea pentru rebeli. Este, de asemenea, greu de crezut că rebelii vor accepta termeni mai duri în această privinţă, deoarece aceasta ar putea duce la pedepse mari pentru sute dintre membrii acestora.

Susţinători ai acordului de pace, dezamăgiţi după prezentarea rezultatelor FOTO AFP

Conflictul civil dintre guvern şi FARC a pornit în 1964 şi a provocat peste 260.000 de victime şi dislocarea internă a milioane de columbieni, stând la baza dezvoltării cartelurilor de droguri din ţara sud-americană. Gruparea rebelă controlează între un sfert şi o treime din ţară, în mare parte zone rurale.