Ciprul a căzut, trăiască paradisurile fiscale! Ce state profită de pe urma crizei cipriote

Malta, Elveţia, Luxemburg, Insulele Cayman, Dubai, Singapore şi chiar Republica Turcă a Ciprului de Nord fac eforturi pentru a-i câştiga pe oamenii de afaceri care caută acum alte locuri însorite sau nu în care să-şi ascundă banii.

„Suntem conştienţi de problemele cu care se confruntă Ciprul acum. Vrem să vă facem o propunere pe care s-o luaţi în calcul: oferim relocarea operaţiunilor corporate în Malta”, începe textul unui e-mail trimis de o firmă de consultanţă din Malta, un alt stat din zona euro.

Acum, dincolo de condiţiile dure pe care trebuie să le respecte pentru a primi împrumutul de la FMI şi UE, Ciprul se confruntă cu o provocare dificilă. Rolul de paradis fiscal este pus în pericol de „vulturii” din alte state, scriu jurnaliştii „The New York Times”.

Alte oferte similare, toate nesolicitate, promovează Elveţia, Luxemburg, Insulele Cayman, precum şi Dubaiul şi Singapore drept alternative sigure şi stabile pentru cei care vor să continue să „ocolească” impozitele şi taxele din ţările de origine.

Chiar şi Republica Turcă a Ciprului de Nord s-a alăturat în goana după banii oamenilor de afaceri care fug acum din Cipru. Turcii promovează sistemul bancar din nord drept o variantă de încredere faţă de cele administrate de ciprioţii greci în sudul lovit de criză al insulei.

Ciprul a dovedit un succes deosebit în atragerea cetăţenilor ruşi şi, pentru a-şi consolida aspiraţiile de paradis fiscal, a creat o reţea de infrastructură bine pusă la punct, formată din avocaţi, contabili şi alţi profesionişti specializaţi în metode de evitare a impozitelor. Acum, în Cipru sunt înregistrate 320.000 de firme, un număr incredibil raportat la populaţia de numai 860.000. Majoritatea sunt firme-fantomă folosite de străini bogaţi sau companii care vor să evite plata impozitelor.

„Am fost aruncaţi la lupi, iar acum lupii au răspuns”, a declarat Nicolas Papadopoulos, care conduce comisia bugetară şi afaceri financiare din Camera Reprezentanţilor, camera inferioară a parlamentului cipriot.

Una dintre cele mai puternice voci care au criticat împrumutul de urgenţă de la UE, Papadopoulos a spus că „Uniunea Europeană pedepseşte o ţară întreagă doar pentru a-i lovi pe ruşi”.

Chiar dacă măsurile aplicate acum de Nicosia îngreunează transferarea capitalului în afara ţării, alte state cu sisteme fiscale laxe fac eforturi pentru a atrage companiile atunci când acestea îşi vor putea muta în întregime conturile din Cipru.

„Sectorul bancar este terminat, dar serviciile pot supravieţui”, a declarat Andreas Marangos, avocat din oraşul Limassol, al doilea oraş cipriot ca mărime. Ruşii care îşi ţin acum banii în Cipru îşi vor deschide conturi în alte ţări, dar ar putea fi convinşi să rămână pentru alte servicii din gama off-shore, a continuat acesta.

Sistemul bancar cipriot a profitat multă vreme de depozitele făcute de cetăţeni străini, în special ruşi, şi a acordat împrumuturi într-un ritm ameţitor. În final, activele sectorului bancar ajunseseră să valoreze de opt ori mai mult decât Produsulul Intern Brut al statului, care s-a ridicat în 2012 la puţin sub 18 miliarde de euro.

Raportul nu este mai încurajator nici în Malta, spre exemplu, rata dintre sectorul bancar şi PIB fiind tot de 8/1. În Luxemburg, activele băncilor valorează de 22 de ori mai mult decât PIB. Ambele insistă însă că dezechilibrele care au adus Ciprul în pragul colapsului nu se regăsesc în propriile sisteme.