Ce vrea să spună Trump când vorbește de un nou regim la Teheran cu care negociază SUA

În ultima săptămână, președintele american Donald Trump și colaboratorii săi au făcut o serie de declarații contradictorii cu privire la faptul dacă Statele Unite și Israelul au înfăptuit sau nu o schimbare de regim în Iran, determinându-i pe analiștii de politică externă să se întrebe ce anume consideră Washingtonul că a realizat de fapt, se arată într-o analiză NYT.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a făcut cea mai clară afirmație în acest sens într-o conferință de presă marți: „Acest nou regim, pentru că schimbarea de regim a avut loc, ar trebui să fie mai înțelept decât precedentul. Președintele Trump va face o înțelegere. El este dornic.”

Totuși, criteriile tradiționale ale schimbării de regim - transformarea guvernului sau a conducerii care să ducă la modificări structurale în politici, viziune și guvernare - nu sunt îndeplinite. Guvernul teocratic autoritar și anti-american a rămas în picioare și este în continuare angajat în ostilități active.

În această privință, în cadrul administrației s-s-au exprimat unele opinii divergente. Luni, secretarul de stat Marco Rubio, care este și consilierul pentru securitate națională al administrației Trump, s-a arătat sceptic într-un interviu pentru ABC News: „Cei care îi conduc, acest regim clerical, reprezintă problema. Și dacă acum sunt noi oameni la conducere, care au o viziune mai rezonabilă pentru viitor, ar fi o veste bună pentru noi, pentru ei, pentru întreaga lume. Dar trebuie să fim pregătiți și pentru posibilitatea, poate chiar probabilitatea, că acest lucru nu se întâmplă.”

Rubio a declarat ulterior pentru Al Jazeera că loviturile aeriene americane au vizat în principal distrugerea capacităților militare ale Iranului, un adversar al SUA. „Cred că cea mai bună cale către stabilitate, având în vedere oamenii care sunt la conducere în Iran, este distrugerea capacității Iranului de a lansa în viitor aceste rachete și drone împotriva infrastructurii și populației civile,” a spus el, adăugând: „obiectivele noastre de la bun început nu au avut nimic de-a face cu conducerea.”

Totuși, președintele american, care a pornit războiul prin lovituri - efectuate împreună cu Israelul - care l-au ucis pe liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei și alți oficiali de rang înalt - a dat de înțeles că această decapitare ar fi o schimbare de regim finalizată. Asta cu toate că acea revoltă internă pe care miza Israelul nu s-a concretizat.

„Am avut deja schimbare de regim, dacă te uiți, pentru că regimul a fost decimat, distrus. Toți sunt morți,” a declarat Trump duminică, pe Air Force One. „Următorul regim este în mare parte mort. Și al treilea regim, tratăm cu oameni diferiți față de cei cu s-a tratat înainte. Este un grup total diferit de oameni. Așa că aș spune că este schimbare de regim.”

El a insistat asupra acestui punct: „Schimbarea de regim este o imperativ, dar cred că o avem automat”. Marți, Trump a reluat ideea că a „scos din joc” două regimuri iraniene.

Experții notează că interpretarea lui Trump este puțin trasă de păr. Noua conducere iraniană, inclusiv fiul lui Khamenei, Mojtaba, despre care au curs speculațiile că ar fi fost rănit, sau chiar incapacitat, în același atac care l-a ucis pe ayatolah, continuă politicile trecutului, fiind susținut de aripa de elită dură a armatei, Gardienii Revoluției. În plus, regimul actual blochează strâmtoarea Ormuz și continuă să lovească Israelul și statele din Golf. Karim Sadjadpour, de la Carnegie Endowment for International Peace, a remarcat în acest sens: „A existat o schimbare de personal în Iran, nu schimbare de regim. Oameni diferiți cu aceeași ideologie.”

Oficialii administrației au prezentat loviturile ca o necesitate tactică. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat luni că uciderea lui Khamenei și a colaboratorilor săi a fost necesară după ce diplomația a eșuat. „Ei nu mai sunt acum pe planetă,” a spus ea, „pentru că au mințit Statele Unite și ne-au amăgit în negocieri, iar acest lucru a fost inacceptabil pentru președinte, motiv pentru care mulți dintre liderii anteriori au fost uciși.”

Unii analiști interpretează retorica președintelui ca o redefinire strategică. „Întreaga administrație pare să se îndepărteze de schimbarea profundă de regim ca obiectiv al războiului,” apreciază Rosemary Kelanic, directoarea programului pentru Orientul Mijlociu la Defense Priorities. „Un război real în vederea unei schimbări de regim în Iran ar necesita trupe pe teren - o grămadă - și Trump, în mod înțelept, nu vrea să se angajeze față de acest nivel de efort, având în vedere că costurile și riscurile depășesc cu mult beneficiile.”