Ce a făcut Jair Bolsonaro în primele 100 de zile de mandat în fruntea Braziliei

Primele 100 de zile de mandat al preşedintelui brazilian Jair Bosonaro au fost marcate de lupte interne în administraţia sa, insule la adresa adversarilor şi aliaţilor deopotrivă, laude pentru dictatura din 1964-1985 a Braziliei şi un număr mic de legi care au fost adoptate de Parlament, potrivit Associated Press.

Până acum, outsider-ul anticorupţie şi pro arme de foc care este comparat deseori cu preşedintele american Donald Trump a marcat doar câteva victorii majore, pentru a-şi menţine entuziasmată baza sa de extremă-dreapta.

Triumful electoral al lui Bolsonaro, din octombrie, a reprezentat cea mai mare înfrângere a stângii braziliene din ultimii douăzeci de ani. Însă pentru mulţi, până acum administraţia lui Bolsonaro a avut mare succes în ce priveşte discursurile, dar realizările concrete majore încă se lasă aşteptate.

Bolsonaro şi-a îndeplinit câteva dintre promisiunile făcute în campanie: a semnat un decret pentru a slăbi restricţiile referitoare la deţinerea de arme, ca măsură împotriva infracţiunilor, a privatizat câteva companii de stat, a instalat un Cabinet cu opt membri din armată-mai mulţi decât oricând de la instaurarea democraţiei-şi a construit legături puternice cu Trump şi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, distanţând Brazilia de liderul socialist al Venezuelei, Nicolas Maduro.

De asemenea, el a început iniţiative de a slăbi restricţiile de mediu legate de dezvoltare, aşa cum a promis.

Totuşi, în timp ce mandatul său marchează 100 de zile, miercuri, Bolsonaro le-a oferit criticilor multe informaţii cu care să lucreze şi suspiciuni legate de corupţie, referitoare la familia sa, au ieşit la lumină.

Fostul căpitan de armată a fost criticat aspru pentru celebrarea loviturii de stat din 31 martie 1964, care a lansat regimul militar al Braziliei şi pentru că catalogat nazismul drept ideologie de stânga, în timp ce era in Ierusalim. Preşedintele brazilian a reuşit să jigneascp chiar şi aliaţi cu o postare pornografică pe Twitter u o petrecere de la Carnaval, ca răspuns pentru petrecăreţii care l-au luat în derâdere.

Ceea ce este văzut de mulţi drept cea mai mare provocare a sa-repararea sistemului de pensii al ţării-rămâne încă blocat în Congres cu alte propuneri, inclusiv o reorganizare a sistemelor anticorupţie şi anti-infracţiuni.

În timpul celor 27 de ani ca parlamentar, Bolsonaro s-a remarcat prin discursuri instigatoare, dar a prezentat doar două proiecte de lege care au fost adoptate.

„Această administraţie este carcaterizată de o retorică puternică, care nu este neapărat susţinută şi de fapte în aceeaşi direcţie,” a spus Renato Flores, analist la think-tank-ul din Rio de Janeiro, Fundaţia Getulio Vargas.

Unii susţinători odată vehemenţi ai preşedintelui sunt îngrijoraţi acum în legătură cu rolul pe care acesta îl conferă fiilor săi Carlos, Eduardo şi Flavio. Criticile venite din partea lui Carlos au dus la demisia consilierului şi avocatului lui Bolsonaro, Gustavo Bebianno. 

Cabinetul lui Bolsonaro pare a fi divizat în patru facţiuni: armata, cu 8 din 22 de miniştri; conservatorii evanghelici care controlează agenda privitoare la drepturile omului, o aripă moderată care se ocupă de ministerele economiei şi justiţiei, şi un grup de fani antiglobalişti ai lui Olavo de Carvalho, un scriitor brazilian de dreapta, care trăieşte în SUA, domină acum relaţiile externe şi educaţia.

Carlos Melo, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Insper din Sao Paulo, a afirmat că aceste diviziuni pun administraţia Bolsonaro „într-o stare de paralizie încă de la început.”

„Există prea multe conflicte. Nu putem vedea un plan serios de a creşte economia şi Bolsonaro pierde avântul pe care preşedinţii îl au în primele şase luni. Chiar şi reforma sa a pensiilor, care i-a determinat pe mulţi moderaţi să aibă încredere în el, pare să fie în pericol de a eşua sau de a fi redusă de către Congresul cu care nu discută,” a precizat Melo. 

Liderii de afaceri şi agenţii de bursă au fost mulţumiţi de victoria lui Bolsonaro, la început, dar până acum nu au apărut semne de revigorare economică. Oficial, şomajul este încă la 12 la sută şi insitutul de cercetare al ţării a revizuit aşteptările creşterii economice din 2019 de la 2,7 la sută la 2 la sută.

Bolsonaro, căruia îi place să spună că împinge ideologia în afara relaţiilor exterme ale Braziliei, a schimbat alianţele ţării spre lideri care îi împărtăşesc tendinţele conservatoare, luând parte la eforturile regionale de a izola Venezuela lui Maduro.

El a fost găzduit de Casa Albă a lui Trump şi de Ierusalimul lui Netanyahu, dar China, cel mai mare partener comercial al Braziliei, a fost evitată. Liderii din afacerile pentru agricultură se tem că această abordare a Braziliei ar putea afecta exporturile către Asia.

Vicepreşedintele Hamilton Mourao a încercat să înmoaie poziţia ţării sale, numind China parteneră şi întâlnindu-se cu diplomaţi chinezi.