Azerbaidjan a lansat o operaţiune militară în enclava armeană Nagorno-Karabah. Rusia anunţă „măsuri pentru a stabiliza situaţia”

Azerbaidjanul a informat, miercuri, că armata sa a ocupat poziţii şi a nimicit ţinte armene în enclava Nagorno-Karabah, în cadrul unei operaţiunii militare pe care a intitulat-o „Răzbunarea”, care cauzează îngrijorări cu privire la riscul redeclanşării unui război azero-armean în această enclavă azeră cu populaţie majoritar armeană, potrivit Agerpres.

Ministerul azer al Apărării a transmis că forţele azere au stabilit „controlul asupra mai multor poziţii înalte”, printre care şi dealuri, menţionând că armata azeră îşi întăreşte poziţiile ocupate, conform AFP. 

Cele două tabere au anunţat, mai devreme, moartea a cel puţin doi luptători armeni şi a unui militar azer în această reizbucnire de violenţe. 

Rusia, care a mijlocit acordul de încetare a focului ce a pus capăt războiului din 2020 şi a desfăşurat o forţă de păstrare a păcii în enclava etnică armeană Nagorno-Karabah, a învinuit Azerbaidjanul că a încălcat armistiţiul în zona Saribaba. 

Ministerul rus al Apărării a comunicat că Rusia ia „măsuri pentru a stabiliza situaţia”.

Conform versiunii Ministerului azer al Apărării, armata sa a fost ţinta unor tiruri în districtul Latcin, o zonă tampon între frontiera armeană şi Nagorno-Karabah, prin urmare a lansat o operaţiune de represalii.  

Cele două ţări, Armenia şi Azerbaidjan se luptă din anii '90 pentru Nagorno-Karabah. În toamna anului 2020, Azerbaidjanul a lansat un al doilea război în regiune, care s-a soldat cu aproximativ 6.500 de morţi şi a fost oprit prin armistiţiul tratat de Rusia în faţa unei înfrângeri inevitabile a forţelor armene. 

Potrivit acordului încheiat la acea vreme, Armenia a trebuit să cedeze Azerbaidjanului o parte a acestei provincii şi teritoriile azere din proximitatea ei pe care le controla după războiul care a avut loc la începutul anilor '90. 

Armenia are relaţii strânse cu Rusia, inclusiv prin apartenenţa la Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). În timpul războiului din Nagorno-Karabah din anul 2020, prim-ministrul Nikol Paşinian a solicitat Rusiei ca OTSC să intervină, trupele armene fiind depăşite de capacităţile forţelor azere, care se bucurau de sprijinul Turciei. 

Kremlinul, care îl apreciază pe Paşinian ca fiind un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei „revoluţii colorate",  a respins atunci solicitarea, pe motiv că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriul Armeniei, lucru care este recunoscut la nivel internaţional. 

Potrivit AFP, prim-ministrul armean Nikol Paşinian a solicitat, joi, ca armata rusă de menţinere a păcii desfăşurate în enclavă să acţioneze în urma noilor tensiuni dintre armata azeră şi separatiştii armeni. 

„În Nagorno Karabah există o linie de contact unde sunt desfăşurate forţele de menţinere a păcii, iar acest teritoriu este responsabilitatea lor. Ne aşteptăm ca orice încercare de a încălca linia de contact să fie prevenită de către contingentul de menţinere a păcii”, a declarat premierul armean în cadrul unei întâlniri guvernamentale. 

Operaţiunea de menţinere a păcii trebuie „clarificată”, fiindcă Azerbaidjanul nu acceptă să semneze „un document privind mandatul” acestei forţe ruse desfăşurate în luna noiembrie a anului 2020, a mai adăugat Paşinian.  

Totodată, el a mai solicitat Azerbaidjanului să-şi realizeze „obligaţiile”: să recunoască „existenţa Nagorno Karabahului”, să respecte linia de contact şi să recunoască „culoarul Lachin”, care uneşte enclava de Armenia. 

„În caz contrar, trebuie să promovăm mecanisme internaţionale astfel încât Azerbaidjanul să îşi îndeplinească obligaţiile”, a mai afirmat Paşinian.