Atentatul de la ambasada SUA din Ankara: autorul sinucigaş era un fost deţinut, grevist al foamei
0Autorul atentatului sinucigaş comis vineri împotriva ambasadei Statelor Unite la Ankara este un fost deţinut care a făcut greva foamei şi care a devenit cunoscut în urma unor atacuri armate comise în trecut, scrie presa turcă sâmbătă, relatează AFP.
Bărbatul, Ecevit Sanli, în vârstă de 40 de ani, este, potrivit autorităţilor turce, membru al mişcării interzise DHKP-C, de extremă stânga.
El s-a detonat în faţa unui punct de control din faţa ambasadei, omorând un agent turc de securitate. Tot vineri, la Ankara a fost capturat ginerele lui Osama bin-Laden.
O jurnalistă care se afla în acel loc a fost grav rănită şi a fost operată în noaptea de vineri spre sâmbătă. Casa Albă a condamnat atacul.
Acest kamikaze, care ispăşea o pedeapsă pentru "terorism", după ce a comis un atac cu rachetă împotriva unui complex militar, în 1997, a fost eliberat din închisoare în 2001, în urma unei acţiuni de protest prin greva foamei în închisorile turce.
Aceasta s-a soldat, în decembrie 2000, cu o intervenţie violentă a forţelor de ordine, în cursul căreia au fost ucişi aproximativ 20 de deţinuţi care făceau parte din Partidul/Frontul Revoluţionar de Eliberarea Poporului (DHKP-C).
Această mişcare, clasată ca teroristă de către Turcia şi un număr de alte ţări, se află la originea a numeroase acţiuni violente comise pe teritoriul Turciei începând de la sfârşitul anilor '70.
Atacatorul sinucigaş suferea de sindromul Wernicke-Korsakoff - o maladie neurologică cauzată de cancere grave ce afectează numeroşi deţinuţi ce au participat la greva foamei -, motiv pentru care a fost ales să comită acest atentat sinucigaş, deoarece "zilele sale erau numărate", potrivit ziarelor Milliyet şi Vatan.
Mişcarea interzisă îşi utilizează activiştii bolnavi, aflaţi pe moarte, pentru a comite acest tip de atacuri spectaculoase, precizează publicaţia Radikal.
Autorităţile turce nu au procedat, pentru moment, la vreo arestare, în urma acestui atac, denunţat de către comunitatea internaţională.
Operaţiuni de poliţie, de anvergură, sunt efectuate împotriva DHKP-C, începând de la 18 ianuarie. Aproape 100 de persoane, inclusiv avocaţi şi muzicieni, consideraţi apropiaţi mişcării, au fost arestaţi. Potrivit presei turce, mişcarea ar fi putut organiza acest atentat cu scopul de a se răzbuna împotriva acestor opraţiuni.
Pe de altă parte, atentatele comise de grupări interzise s-au soldat, în decursul anilor, cu zeci de morţi, inclusiv doi generali în retragere şi un fost ministru al Justiţiei, potrivit AFP.
DHKP-C a revendicat recent responsabilitatea unui atentat sinucigaş în care a fost ucis un poliţist, la Istanbul, pe 11 septembrie 2012.
Mişcarea este clasată în rândul organizaţiilor teroriste de către Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE). Este vorba despre o organizaţie care se opune în mod violent atât Statelor Unite, cât şi NATO şi regimului turc.
Web Adevarul: Creată în 1979 sub numele de Devrimci Sol ou Dev Sol, mişcarea şi-a schimbat numele în 1994, în urma unor lupte interne. Termenul de "Partid" aplicat grupării desemnează activităţile sale politice, în timp ce termenul "Front" face trimitere la atentatele comise de către activiştii săi.
Începând din 1990, DHKP-C a declanşat o campanie împotriva intereselor străine în Turcia, în special împotriva militarilor, diplomaţilor şi instalaţiilor care depind de Statele Unite, potrivit unor rapoarte ale Biroului american pentru coordonarea luptei împotriva terorismului.
Începând din 2001, DHKP-C utilizează explozivi mai sofisticaţi împotriva unor ţinte turce şi americane, în funcţie de circumstanţe, precizează aceeaşi sursă.