Amos Oz: Oamenii din Gaza vor face mişcării Hamas ceea ce românii i-au făcut lui Ceauşescu
0Amos Oz, unul dintre celebrii scriitori israelieni din lume, spune, într-un interviu pentru Deutsche Welle, că oamenii din Gaza vor face mişcării islamiste palestiniene Hamas acelaşi lucru pe care românii i l-au făcut lui Nicolae Ceauşescu în 1989.
Amos Oz consideră că ofensiva Israelului împotriva Gaza este excesivă, dar, de asemenea, scriitorul critică strategia Hamas, se arată pe site-ul www.dw.de.
Întrebat care ar fi sugestia sa pentru această problemă, Amos Oz a declarat: "Sugestia mea este să fie abordat Abu Mazen (preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, n.r.) şi să accepte termenii - pe care toată lumea îi cunoaşte - pentru soluţia "cu două state" şi coexistenţa Israelului şi Cisiordaniei: două capitale în Ierusalim, o modificare a teritoriului stabilită de comun acord, eliminarea majorităţii aşezărilor evreieşti din Cisiordania. Când Ramallah şi Nablus din Cisiordania vor continua să trăiască în prosperitate şi libertate, cred că oamenii din Gaza, mai devreme sau mai târziu, vor face (mişcării islamiste palestiniene, n.r.) Hamas ceea ce oamenii din România i-au făcut lui Ceauşescu. Nu ştiu cât de mult va dura, dar este menit să se întâmple - pentru că oamenii din Gaza vor fi foarte geloşi pe libertatea şi prosperitatea de care se bucură fraţii şi surorile lor din Cisiordania, în statul Palestina. Aceasta este, din punctul meu de vedere, soluţia, deşi această soluţie nu poate fi implementată în 24 sau 48 de ore".
Întrebat dacă îşi poate imagina un stat palestinian care nu este ostil Israelului, Amos Oz a răspuns afirmativ.
"Absolut. Cred că mare parte dintre palestinieni nu iubesc Israelul, dar acceptă cu dinţii încleştaţi că evreii israelieni nu pleacă nicăieri, la fel cum mare parte dintre evreii israelieni - nefericiţi şi cu dinţii încleştaţi - acceptă că palestienii sunt acolo pentru a rămâne. Aceasta este baza nu pentru o lună de miere, dar probabil pentru un divorţ corect, la fel ca în cazul Cehiei şi Slovaciei".
Întrebat dacă acest lucru evidenţiază imaginea unui stat palestinian cu o economie în dezordine, un guvern slab care nu poate ţine în frâu gupările radicale şi care ar putea folosi ostilitatea faţă de Israel pentru a rămâne la putere, Amos Oz a răspuns: "Acest lucru depinde de cât de mult sprijin şi ajutor material obţine noul stat palestinian de la Israel, de la ţările arabe bogate şi de la restul lumii".
Întrebat care ar fi soluţia pe termen scurt pentru această problemă, Amos Oz a spus că ostilităţile din prezent nu se vor termina decât în momentul în care una dintre părţi sau amândouă vor fi "epuizate".
Amos Oz a mai spus în interviul acordat că şi-ar dori să vadă, "odată pentru totdeauna", Israelul eliminat de pe primele pagini ale ziarelor din întreaga lume şi, în schimb, "să cucerească, să ocupe şi să apară în suplimentele literare, de artă, muzicale şi de arhitectură".
"Acesta este visul meu pentru viitor", a spus Oz.
De asemenea, Amos Oz a mărturisit că nu se simte foarte bine, pentru că a suferit, de curând, trei operaţii, iar în prezent se recuperează la domiciliu, "între o alarmă a unui raid aerian şi următoarea".
"În timpul sirenelor raidurilor aeriene, mergem la adăpost şi aşteptăm acolo pentru câteva momente şi apoi încercăm să ne continuăm vieţile până la următoarea alarmă", a spus acesta.
Născut pe 4 mai 1939, la Ierusalim, dintr-o familie cu origini ruse şi poloneze, Amos Oz şi-a schimbat numele de familie în 1954. Din Klausner, numele său de familie a devenit Oz, un cuvânt ebraic care semnifică "forţă, curaj".
Printre cele mai cunoscute cărţi ale sale se numără "Acolo unde urlă şacalii" (1966), romanul său de debut, "Soţul meu, Michael" (1973), "Dealul Sfatului Nelegiuit" (1978), "Cutia neagră" (1988), "Să cunoşti o femeie" (1991), "Pantera din subterană" (1997), "Aceeaşi mare" (2002) şi mai ales romanul autobiografic "Poveste despre dragoste şi întuneric" (2003), considerat o capodoperă a literaturii universale.
Laureat al prestigiosului premiu Goethe pe 2005, în Germania, Amos Oz a primit în 1992 şi celebrul premiu decernat de Asociaţia librarilor germani, trofeul Israel pentru literatură în 1998 şi premiul "Prinţul Asturiei" pentru literatură în 2007.
De asemenea, scriitorul Amos Oz a câştigat premiul Franz Kafka pentru literatură pe 2013, care recompensează o "creaţie literară excepţională pe plan artistic a unui autor contemporan, a cărui operă se adresează tuturor cititorilor fără a ţine cont de orginea, naţionalitatea şi cultura lor".