AFP. Joe Biden evită să se lase prins în conflictul israeliano-palestinian

Joe Biden a dat clar de înţeles: conflictul israeliano-palestinian, fără speranţa unei soluţionări rapide, nu face parte din priorităţile sale. Dar, la fel ca în cazul multora dintre predecesorii săi, o criză îl obligă pe cel de-al 46-lea preşedinte al Statelor Unite să intervină măcar pentru evitarea unei escladări grave a situaţiei, comentează AFP.

Escaladarea tensiunilor între Israel şi Hamas îl plasează pe liderul democrat de la Casa Albă într-o ecuaţie complexă. Din punct de vedere diplomatic, cărţile sunte limitate, dar şi politic, deoarece aripa de stânga a partidului său îl determină să ia o anumită distanţă de Israel după patru ani de susţinere feroce sub preşedinţia republicanului Donald Trump.

„Se poate înţelege uşor că administraţia Biden consideră că este vorba de un efort puţin util, puţin rentabil şi plin de capcane politice”, explică pentru AFP Aaron David Miller, fost negociator american pentru Orientul Mijlociu.

„Nu există nicio perspectivă de succes în acest dosar. Nu există niciun lider de ambele părţi pregătit să ia decizii”, adaugă acest expert de la centrul de reflecţie Carnegie Endowment for International Peace.

Potrivit lui Miller, „în cel mai bun caz, administraţia Biden poate să spere doar la calmarea violenţei” în criza actuală.

Secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene Clément Beaune a îndemnat miercuri Statele Unite să se implice în vederea detensionării escaladării actuale.

„Este nevoie de angajamentul american. Este clar că ei sunt cei care încă au astăzi principalele pârghii diplomatice, chiar dacă Europa trebuie să fie prezentă mai mult”, a spus oficialul francez pentru France 2.

În ultimele zile, şeful diplomaţiei americane Antony Blinken şi consilierul pentru Securitate Naţională Jake Sullivan şi-au înmulţit contactele şi declaraţiile în favoarea unei „dezescaladări” între israelieni şi palestinieni.

Sullivan a discutat marţi pe acest subiect cu Guvernul egiptean, contacul axându-se, potrivit unui comunicat, pe implementarea etapelor „privind restaurarea calmului în următoarele zile”.

Potrivit unor observatori chestionaţi de AFP, Washingtonul intervine totodată pe lângă partenerii săi arabi, în special Iordania şi Qatar.

Dar tensiunile sângeroase, apărute în parte din cauza ameninţării cu privire la expulzarea unor palestinieni din Ierusalimul din Est pentru a face loc unor colonişti israelieni şi care au degenerat în ciocniri în oraşul sfânt, apoi în tiruri cu rachete între Hamas şi statul evreu, au continuat să se accentueze.

Aşa-numitul plan de pace

„Cred că americanii speră în principal ca lucrurile să se detensioneze de la sine în următoarele zile, odată cu încheierea Ramadanului”, spune Aaron David Miller.

Instalat la Casa Albă în ianuarie, preşedintele Biden a sugerat că nu intenţionează să se precipite către o nouă mediere între cele două părţi, cu atât mai mult cu cât viitorul politic al premierului israelian Benjamin Netanyahu şi al preşedintelui Autorităţii Palestiniene Mahmoud Abbas este în suspans.

Antony Blinken s-a pronunţat în favoarea creării unui stat palestinian, dar a recunoscut că nu există o „perspectivă realistă în acest sens pe termen scurt”. „Cele două părţi nu sunt în prezent în măsură să întreprindă negocieri adevărate care să ducă către o soluţie cu două state”, a constatat din nou, marţi, purtătorul său de cuvânt Ned Price.

Donald Trump a întors spatele acestei soluţii şi l-a susţinut aprig pe Benjamin Netanyahu recunoscând unilateral Ierusalimul drept capitală a Israelului.

La sfârşitul mandatului, miliardarul republican a avansat un plan de pace, dar acesta ar fi permis statului evreu să anexeze o mare parte din Cisiordania, în timp ce palestinienii ar fi rămas cu un stat redus cu capitala la periferia Ierusalimului.

Până la urmă, administraţia Trump a dat prioritate recunoaşterii Israelului de către alte ţări arabe în speranţa de a marginaliza şi mai mult chestiunea palestiniană. Un demers ce a avut în parte succes.

O oarecare continuitate

Biden a susţinut această nomalizare - una dintre rarele reuşite internaţionale pe care o recunoaşte administraţiei precedente - reluând totodată o diplomaţie mai tradiţională şi mai puţin dezechilibrată în conflictul israeliano-palestinian.

Marţi, Trump l-a acuzat pe sucesorul că dă dovadă de „slăbiciune”, întrucât nu a sprijinit în mod ferm Israelul în criza actuală.

„Sub Biden, lumea devine mai violentă şi mai instabilă, pentru că slăbiciunea lui Biden şi lipsa susţinerii Israelului duc la noi atacuri împotriva aliaţilor noştri”, a scris el într-un comunicat.

Joe Biden şi Antony Blinken, doi veterani ai politicii externe americane, au la rândul lor legături solide şi vechi cu Israelul. Dar luările de poziţie ultrafavorabile pentru statul evreu în era Trump au contribuit la accentuarea sentimentului anti-Netanyahu în Partidul Democrat, unde aripa de stânga îl vede tot mai mult pe premierul israelian drept un politician de extrema dreaptă.

De altfel, Bernie Sanders, principalul adversar al lui Joe Biden la cursa Partidului Democrat pentru desemnarea candidatului său la alegerile prezidenţiale din 2020, a îndemnat Statele Unite să „denunţe ferm violenţa extremiştilor israelieni aliaţi guvernului”.