100 FP România/ 2015 - ce a fost relevant în materie de Idei & Proiecte: academicieni, istorici, politologi, psihologi, economişti, antreprenori etc.

În anul Centenarului Marii Uniri, Academia Română ne va pune pe masă un proiect de ţară. Intelectuali redutabili europenizează elitele române – ori radiografiază corupţia elitelor politice din lumea largă. Istorici ardeleni arată adevăruri ale istoriei naţionale. Tineri profesionişti oferă modele de sincronizare academică – ori conjură cetăţenii să se implice în repararea sistemului politic.

sumarul listei 100 FP România/ 2015 - inclusă în ediţia FP România nr 50 (februarie/ martie 2016)

ediţii anterioare: 100 FPR/ 2014 (Idei & Proiecte) - 100 FPR/ 2013 (Idei & Proiecte)

Premiile FP România 2016 - sau ediţiile anterioare: Premiile FP România 2015, Premiile FP România 2014

Ionel Valentin Vlad

Preşedintele Academiei Române 

Pentru lansarea procesului de elaborare a unui proiect de ţară. 

Dincolo de ce poate face piaţa, statele s-au dezvoltat mai curând pe seama unor strategii (naţionale) pe termen lung – proiectul de ţară, aşadar. Primirea în UE a ocazionat şi elaborarea unei Stretegii Naţionale de Dezvoltare Durabilă, publicată în 2008 – pe care nu a urmat-o nimeni. Unul dintre proiectele asumate de fizicianul Ionel Valentin Vlad la preluarea mandatului de preşedinte al Academiei Române, în 2014, a fost lansarea unui complex proces de elaborare a unei ‘Strategii de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani’. În Faza I, lansată în 2014, peste 200 de experţi au contribuit la definitivarea tematicii a 11 proiecte interdisciplinare: de la educaţie la sănătate, de la securitatea alimentară la cea energetică şi informatică, de la resurse naturale la cultura naţională. În Faza II s-a realizat analiza SWOT a fiecărui domeniu stabilit ca prioritar şi s-a conturat viziunea asupra României în 2035. „Suntem o ţară bogată, cu oameni inteligenţi. Ne trebuie profesionalizare, creşterea gradului de competenţă şi de responsabilizare şi ne trebuie proiectul, strategia. De fapt, ce înseamnă a proiecta? A propune o viziune pentru viitor, a face planul unei construcţii, care nu există, dar pe care ne-o dorim şi ne dorim să reziste timpurilor”, a explicat preşedintele Academiei, citat de revista Economistul. În Faza III s-au stabilit bornele de atins pe termen scurt, mediu şi lung. Urmează Faza IV, a identificării resurselor necesare atingerii acestor borne. În Faza V, anul viitor, documentul va fi difuzat Preşedinţiei, Guvernului, Parlamentului, partidelor parlamentare – ale căror observaţii vor fi integrate în documentul final. Iar în anul Centenarului Marii Unirii ar urma semnarea unui pact al tuturor instituţiilor şi forţelor politice majore pentru aplicarea Strategiei, peste decenii. 

notabil

• Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii a publicat anul trecut volumul România la răscruce: opţiuni pentru viitor, coordonat de prof. univ dr. Cătălin Zamfir, directorul ICCV, împreună cu cercetătorul Iulian Stănescu. Cu plecare de la constatarea că, şi după încheierea tranziţiei, România tot nu are un proiect de ţară, volumul caută să contribuie la dezbaterea pe acest subiect, atacând chestiuni fundamentale, precum: rolul şi funcţionarea statului, problemele demografice, inegalităţile economice şi sociale.

Andrei Pleşu

Personalitate culturală 

Pentru Colegiul Noua Europă. 

Andrei Pleşu, fondator şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă şi rectorul Colegiului Noua Europă – ca şi al revistei Dilema (veche) –, a primit anul trecut Premiul Cetăţeanul European (ediţia 2014), distincţie pe care Parlamentul European o acordă anual „pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană”. Dl Pleşu a primit această distincţie pentru activitatea sa ca fondator şi rector al Institutului de Studii Avansate Colegiul Noua Europă (NEC, New Europe College). „Anul acesta s-au împlinit 20 de ani de la înfiinţarea Colegiului Noua Europă. Prin programul său de burse, NEC a contribuit, din 1994 şi până în prezent, la dezvoltarea cercetării în ştiinţe umane în România. NEC a jucat astfel un rol major în europenizarea elitelor universitare, politice şi administrative din România, cu sprijinul financiar al partenerilor europeni din Germania, Austria, Franţa. În acelaşi timp, NEC a contribuit prin seminariile şi publicaţiile sale la stimularea dezbaterii publice pe teme europene în România. Reţeaua cercetătorilor ce au beneficiat de susţinerea NEC s-a extins gradual pentru a include cercetători din ţările vecine şi din întreaga lume. NEC a devenit astfel un nucleu puternic pentru cooperarea transnaţională în sfera ştiinţelor umane", şi-a motivat europarlamentarul Cristian Preda propunerea pe care a făcut-o Cancelariei Premiului. 

Alina Mungiu Pippidi 

Politoloagă 

Pentru că arată şi ieşirea din cercul vicios al subdezvoltării. 

„În această integrare genială de teorie, istorie, studii de caz şi dovezi cantitative, Alina Mungiu-Pippidi arată cum ţările evoluează de la starea naturală de corupţie, clientelism şi guvernare particularistă la normele impersonale ale corectitudinii, integrităţii şi transparenţei, care constituie buna guvernare. Este o lucrare indispensabilă oricărui savant, student sau policy-maker care vrea să înţeleagă cum se mobilizează societăţile şi cum se reformează statele pentru a controla corupţia”, a scris reputatul politolog american Larry Diamond, de la Universitatea Stanford, referindu-se la licrarea În căutarea bunei guvernări. Cum dezvoltă societăţile controlul corupţiei, noua carte a profesoarei Alina Mungiu-Pippidi, publicată în septembrie la Cambridge University Press. „Alina Mungiu-Pippidi reia provocarea de unde o lăsaseră autorii de renume Daron Acemoglu şi James Robinson în De ce naţiunile eşuează. Dacă diferenţele de performanţă economică se explică prin guvernare, de ce sunt mai puţine ţările care se lansează pe calea guvernării deschise şi inclusive faţă de cele care limitează accesul şi spoliază subiecţii? Argumentul său este că, istoriceşte, corupţia este starea normală, nu excepţia, şi că în peste optzeci de democraţii electorale din prezent, spolierea resurselor publice de către elitele politice a devenit regula jocului şi principala problemă a acţiunilor colective.” Cercetarea dnei AMP, pe care se bazează volumul discutat azi în varii foruri internaţionale, are la bază cel mai mare grant pe ştiinţe sociale acordat de UE pentru proiecte de cercetare: ANTICORRP (anticorrp.eu). 

Ioan-Aurel Pop

Istoric 

Pentru bemolurile la demitizarea istoriei. 

Membru al Academiei Române din 2010, istoricul Ioan-Aurel Pop, rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, a devenit, vara trecută, membru şi al Academiei de la Chişinău – ocazie cu care şi-a lansat şi acolo a doua ediţie a lucrării Istoria, adevărul şi miturile, pe care o socoteşte „un răspuns ştiinţific la încercările de a falsifica Istoria românilor”. O temă de care s-a ocupat cu insistenţă în ultima vreme. În preajma Zilei Naţionale, istoricul ardelean publica încă un detaliat articol pe acest subiect – ca replică la concluzia istoricului Lucian Boia, din cel mai nou volum al său, Cum s-a românizat România, că românii din Transilvania nu ar fi dorit musai unirea cu ceilalţi. Fragment din articol: „Mai recent, s-a <<descoperit>> încă un pseudo-motiv îndreptat împotriva zilei sărbătorii naţionale: românii ardeleni nu ar fi dorit unirea cu Ţara, înapoiată şi balcanică, ei fiind fascinaţi de civilizaţia superioară ungară sau austro-ungară, astfel că unirea ar fi fost făcută de un grup de intelectuali naţionalişti, fără viziune europeană. Toate datele de care dispunem în prezent arată că majoritatea românilor au dorit unirea Transilvaniei cu România şi că au exprimat ferm acest lucru, la nivelul exigenţelor democratice de atunci. Mai mult, comunitatea internaţională a apreciat actul de voinţă naţională a românilor, formulat în anul 1918, şi a recunoscut realităţile decise de români. Atunci când a fost posibil, mai ales în Bucovina, dar şi în Basarabia şi Transilvania, minorităţile au fost întrebate, iar unii membri ai lor au şi susţinut apartenenţa la România. Insinuarea că numai un grup de intelectuali a impus unirea este ridicolă. Mai întâi, este o jignire la adresa masei de intelectuali români care au militat sincer pentru actul unirii. În al doilea rând, nu este nimic neobişnuit ca poporul să fie condus de elite şi să le urmeze. Românii ardeleni au fost condamnaţi de asupritorii lor să nu aibă în fruntea lor lideri politici şi economici puternici, ci, până târziu, doar preoţi şi dascăli, adică intelectuali ieşiţi din sânul lor şi apropiaţi de ei. Dar ei – românii ardeleni – nu au rămas nicio clipă fără elite şi aceasta le-a fost salvarea. Decenii la rând înainte de unire, preoţii şi dascălii nu-şi încheiau slujbele, respectiv lecţiile, fără să spună adunărilor în care vorbeau că <<soarele românilor la Bucureşti răsare>>. Este de ajuns să fie urmărite documentele existente, rapoartele autorităţilor, procesele verbale ale ASTREI, protocoalele partidelor politice, asociaţiilor profesionale, şcolilor etc., pentru a dovedi cum s-a pregătit unirea de jos în sus şi din cele mai sofisticate şi savante cercuri academice până la nivelul satelor” 

Dragoş Sdrobiş 

Istoric 

Pentru demitizarea interbelicului profund. 

Dragoş Sdrobiş este doctor în istorie, cercetător la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj Napoca, cu interese care ţin de istoria universităţii în România interbelică, capitalul uman, istoria intelectuală, sociologia istorică, istoria socială. Anul trecut a publicat volumul Limitele meritocraţiei într-o societate agrară. Şomaj intelectual şi radicalizare politică a tineretului în România interbelică. „Dragoş Sdrobiş atinge destule corzi sensibile şi pune în discuţie multe probleme esenţiale ale acestei epoci, fără de care e greu să înţelegem procesul de modernizare veşnic întârziat al României. Chiar dacă volumul se ocupă de problemele perioadei interbelice, temele analizate sînt de o actualitate îngrijorătoare” – constata atunci scriitorul Vasile Ernu, care a avut o densă discuţie cu istoricul. Cităm, întrebări şi răspunsuri. Cum arată „lumea meritocraţiei într-o societate agrară”? „Aşa cum eu am crescut cu ideea că integrarea europeană va rezolva toate probleme noastre, la fel credeau tinerii de atunci că universitatea e uşa spre o lume mai bună. Meritocraţia părea ceva de-a dreptul palpabil. În universitate se adunau laolaltă speranţele de mai bine ale unei întregi generaţii, dar ceea ce a rezultat a fost un focar de revoluţionarism şi de critică vehementă la adresa statului. Lumea meritocraţiei – au descoperit pe parcurs – se restrângea la o meritocraţie a celor aleşi dinainte.” Vorbim de apariţia unei generaţii afectate crunt de şomaj, ruptă de realitate, dar care vrea să schimbe „faţa României”. Ce învăţăminte ne poate oferi această istorie, în ciuda faptului că noi nu învăţăm nimic din istorie? „Similitudinile cu ce se întâmplă astăzi sunt numeroase, dar nu identice. În primul rând, supapa pentru frustrările actuale e de vreo 20 de ani emigraţia. E dovada clară că mare parte a tineretului crede prea puţin în modelul de societate românească. Situaţia nu e deloc bună nici pentru învăţământul superior, cu tot mai multe universităţi (de stat sau particulare), tot mai puţini studenţi şi cu o legătură tot mai fragilă cu piaţa forţei de muncă. Asaltul împotriva umanioarelor, percepute ca inutile, relevă această tendinţă de racordare a învăţământului superior la piaţa forţei de muncă dusă la extrem. Cândva, facultăţile umaniste defineau pilonii unei societăţi. Astăzi par inutile. (...) Până când universitatea şi intelectualii nu îşi vor asuma rolul de a elabora fundamentele unui altfel de consens social, totul pare să rămână la fel. Cu menţiunea că unii vor găsi prilejuri să elaboreze tot felul de teorii ale conspiraţiei.” 

de citit

• Un alt volum al anului trecut este România medicilor, în care istoricul Constantin Bărbulescu, conferenţiar, cu trei doctorate, la Facultatea de Istorie şi Filosofie a UBB, conturează o imagine a ţăranului român din anii 1800 care poate intriga. „Pare un consens naţional că ţăranul este arhetipul corectitudinii şi al cinstei din România arhaică, tradiţională, adică locul acela vechi în care s-au format conştiinţa şi valorile noastre. România medicilor are analfabeţi, pelagră, ţărani sălbatici şi ţărănci flămânde. Şi mulţi, mulţi copii care-au adunat mai puţine primăveri decât degetele de la o mână. Aceasta e o altă oglindă a satului românesc”, sintetiza Laurenţiu Ungureanu, în Adevărul. 

- idei devenite proiecte - 

Departamentul de Psihologie Clinică din cadrul UBB 

Pentru participarea la dezvoltarea de psi-roboţi. 

Departamentul de Psihologie Clinică din cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca a început anul trecut testarea primelor prototipuri de roboţi, cu autonomie supervizată, utilizabili în psihoterapie. Proiectul european DREAM [Development of Robot-Enhanced therapy for children with AutisM spectrum disorders] este dezvoltat de un consorţiu ştiinţific format din echipe de cercetători din Belgia, Franţa, Marea Britanie, România şi Suedia. Din România participă o echipă de cercetători de la UBB, coordonată de profesorul Daniel David, şeful Departamentului (premiat în cadrul Galei 100 FPR de anul trecut). „Copiii învaţă de la adulţi pe baza imitaţiei. La autişti s-a constatat că acest mecanism de învăţare nu funcţionează, aceştia preferând interacţiunea cu entităţi ce au un comportament automat, rigid, cum ar fi roboţii”, a explicat dl David. „Acum roboţii sunt controlaţi de un operator şi/sau de un psihoterapeut, dar miza DREAM este ca până în 2018, când proiectul va fi finalizat, să se construiască un robot cu autonomie supervizată. Adică, un robot care să poată fi utilizat independent de psihoterapeut (în şcoală, acasă la pacient, etc.). Robotul va putea fi luat acasă sau la şcoală, unde va putea lucra cu copilul, fără a fi nevoie de intervenţia unui specialist.” Atfel zis, utilizatorul robotului (terapeut, asistent medical, psiholog sau profesor) va oferi robotului obiectivele specifice, iar acesta va lucra autonom în timpul terapiei. „Acum, la Cluj, facem testele preliminare. În interacţiunea aceasta dintre robotul asistat de un terapeut şi copil noi observăm ce face fiecare: robotul, copilul, terapeutul. Pe baza acestor informaţii noi vom furniza programatorilor modelele comportamentele, inputul psihologic cu care vor fi dotaţi roboţii. În următoarea fază, vom testa cum funcţionează aceşti roboţi fără asistenţa unui terapeut.” 

de urmărit 

• Dragoş Şerban, elev în clasa a IX-a a Liceului Internaţional de Informatică din Constanţa, a creat o procedură informatică prin care se poate calcula, „cu acurateţe de 90%”, dacă o tumoră cerebrală este malignă sau benignă – anunţa anul trecut Adevărul. Pe baza tomografiei sau a investigaţiei RMN, un algoritm evaluează textura tumorii şi dă verdictul – altminteri, rezultatele biopsiei pot dura şi o lună. Tânărul s-a lansat în acest proiect după ce a trăit el însuşi tensiunea unei asemenea aşteptări. „Nu vreau să mai treacă nimeni prin ce am trecut eu. Dacă este o şansă cât de mică prin care se poate face un pas înainte în cercetarea cancerului, îmi voi dedica toate eforturile pentru a găsi o soluţie“, şi-a promis tânărul din Medgidia, care pe durata liceului locuieşte la un internat din Constanţa. Următorul proiect la care visează este realizarea unei proceduri informatice de clasificare a tumorilor pulmonare. Mai departe, tânărul inovator visează să devină cercetător specializat în aplicaţii informatice pentru medicină – şi va aplica pentru admitere la o facultate în străinătate...

Square One

Arhitecţi 

Pentru amenajarea interiorului Cărtureşti Carusel. 

Aşa cum ideile sunt conţinute în cărţi, cărţile pot fi conţinute în idei – arhitectonice. Ceea ce a făcut lanţul librăriilor Cărtureşti prin Librăria Carusel, amenajată în clă¬direa fostei Bănci Chrisso¬veloni, din centrul vechi al Bucureştiului. Vizită critică, a arhitectului Crişan Viorel Atanasiu, descrisă pe adevarul.ro/blogs: „De afară lumina albă şi strălucitoare a interioarelor pare mai albă şi mai strălucitoare în contrast cu felinarele şi faţadele de pe un Lipscani devenit parcă deodată mai sărăcăcios. Frumoasă imagine, simbol la îndemâna oricui (şi cu atât mai frumos) al luminii izvorâte din mii de făclii ale cărţilor (zece mii? o fi mult, o fi puţin?). (...) Echipa de proiectanţi dă o lecţie de intervenţie majoră şi în acelaşi timp discretă asupra unei clădiri vechi, cu personalitate în centrul centrului istoric care e declarat, la grămadă, monument istoric. Prea puţin se vorbeşte despre ei. Uite, vorbesc eu: biroul de arhitectură Square One: Adrian Cancer-Zeana, Sabin Dumitru, Ioan Vlădescu, Andrei Palita, date din site-ul lor super-sobru. Ce greu le vine tuturor să zică o vorbă bună şi despre arhitecţi. (...) Câţi din vizitatorii librăriei or fi remarcat graţia supantelor ondulate, rafinamentul plafoanelor din sârme albe, eleganţa cu care s-au încadrat balustradele originale, grele cu cele noi, diafane, sobrietatea masivă a luminatorului şi a peretelui înclinat, din sticlă, al mansardei care încadrează subtil vechea lucarnă din axul faţadei principale? Câţi or fi observat grinda cu zăbrele suspendată pe cabluri şi scripeţi ce poate ocupa trei poziţii pe cele trei grinzi transversale – suport amovibil pentru proiectoare sau alte accesorii necesare unui spectacol şi care pot transfigura spaţiul într-un studio? (...) În orice caz, arhitecţii şi-au atins scopul: au rupt gura. Cărtureşti-Carusel e în toate ziarele reale şi virtuale cu toate că nu e nici <<library>>, nici <<book shop>>, ci mai de grabă un <<happening>>, un <<concept>>, un <<must>>. Must see it!”. Într-adevăr.  

NOD makerspace

Pentru facilitarea creativităţii colaborative. 

Un grup de tineri antreprenori & creativi au amenajat, anul trecut, în clădirea unei foste fabrici din Bucureşti, abandonată prin anii ‘90, un atelier colectiv super-cool, de 650 mp, unde cei care vor să lucreze la un proiect sau să construiască un prototip găsesc unelte şi echipamente – unele prea scumpe pentru a cumpăra pe cont propriu. NOD makerspace s-a angajat să ofere şi consultanţă pentru proiectele chiriaşilor, de la concept la implementare – de la arhitectură la design, de la antreprenoriat la management. Ideea: „Ne-am propus să sprijinim democratizarea designului, a ingineriei şi a educaţiei creative. Membrii noştri vor fi ajutaţi să-şi transforme ideile în afaceri sustenabile”, au explicat, la inaugurare, arhitecţii Tamina Lolev şi Florin Cobuz, doi dintre coordonatorii proiectului. Comunicatul de lansare amplasa acest NOD makerspace într-o tendinţă globală, „a creativilor şi antreprenorilor care reuşesc să treacă de la idee la implementare şi sunt dispuşi să lucreze împreună pentru atingerea obiectivelor”.

Sebastian Buhai 

Economist 

Pentru insistenţa de a alinia cercetarea economică din România la standardele internaţionale. 

„BNR ar trebui să valorifice cercetătorii aflaţi la instituţii de top din afara României“ – sugera-solicita, argumentat, anul trecut, economistul român Sebastian Buhai, crearea unui Institut Român pentru Economie şi Finanţe, pentru care indica şi un model, verificat internaţional: Einaudi Institute for Economics and Finance (EIEF), din Roma. „Institutul are ca obiective producţia de cercetare de top mondial în Economie şi Finanţe, generarea de idei utile în dezbaterile pe marginea politicilor economice şi crearea unui mediu care să ajute stoparea <<brain drain>>-ului României, prin atragerea continuă de economişti străini de top, şi prin convingerea celor mai buni economişti români pregătiţi în străinătate să se întoarcă înapoi în ţară. Ideea este de a construi un mediu dinamic, intelectual divers, eliberat de constrângerile birocratice din mediul academic românesc; de a putea plăti salarii competitive; de a fi strict meritocratic în criteriul de selecţie; şi de a fi puternic orientat pe cercetare. Pe scurt, este vorba de a înfiinţa un mediu de lucru care adoptă standardele academice internaţionale de cel mai inalt nivel. Institutul are în acelaşi timp ca scop complementarea programelor educaţionale oferite de universităţile din România, punând accent pe cursurile post-universitare cu orientare pe componenta de cercetare, şi pe îndrumarea unor doctoranzi selectaţi în baza meritului”, a schiţat dl Buhai pe blog.econacademia.net, canal media aferent Conferinţei Ştiinţifice Anuală a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS) – proiect premiat la Gala 100 FPR de anul trecut. De ce ar fi asta treaba BNR? „Foarte important, colaborarea cu cercetătorii din Banca Naţională ar fi beneficia pe mai multe niveluri şi ar avantaja foarte mult şi probabil în mod direct funcţionarea BNR (care, de altfel, nu dispune încă de un departament de cercetare propriu-zis – deşi ar fi cazul şi mulţi dintre colegii mei din BNR ar fi 200% de acord cu asta). Cercetarea economică efectuată în IREF ar fi atât de natură fundamentală, cât şi aplicată, în particular însă cu o atenţie deosebită acordată evaluării de politici economice, între ele evident şi acelea care cad în atribuţiile BNR.” OK? 

Fundaţia CAESAR 

Pentru iniţiativa cetăţenească de transparentizare a activităţii parlamentarilor. 

Fundaţia CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români) a lansat toamna trecută campania „i74 – Parlament pentru cetăţeni!”, prin care urmăreşte implicarea cetăţenilor într-o iniţiativă legislativă care să facă funcţionarea Parlamentului mai decentă: eliminarea votului secret, amendarea cobncretă a absenteismului şi justificarea cheltuielilor aleşilor. Numele campaniei vine de la Articolului 74 din Constituţia României, care permite şi cetăţenilor să propună legi – dacă se adună 100.000 de semnături, în cel puţin 11 judeţe (minimum 5.000 în fiecare judeţ). 

Cristina Moldovan, una dintre tinerele care fac ca diaspora să conteze, a explicat: „Asemenea majorităţii românilor, şi noi credem că este inacceptabil să tolerăm parlamentari care scapă de urmărire penală, doar pentru că sunt protejaţi prin vot secret de colegii lor. Este inadmisibil că ţara noastră să fie reprezentată de un Parlament în care o majoritate covârşitoare de 89,1% dintre cetăţeni nu mai au încredere. Ne aflăm într-un punct în care nu mai putem tolera luxul corupţiei, al averilor nejustificate şi al unui aparat de stat enorm, cu sute de parlamentari care absentează zilnic de la locul de muncă. La aceste puncte şi la multe altele dorim să lucrăm împreună cu cei care doresc să ni se alăture. Deoarece rezolvarea acestor probleme trebuie să aibă un punct de pornire, am decis să demarăm i74 şi să formulăm 15 modificări, cu aplicabilitate practică, efecte ample şi de lungă durată. Modificările merg pe trei direcţii principale: transparenţă, seriozitate şi responsabilitate la locul de muncă. (...) Prin i74, propunem voturi la vedere, astfel încât cetăţenii să cunoască maniera în care reprezentanţii lor au votat pe marginea unui proiect de lege sau vot în Parlament. (...) Vă întrebăm: cine a votat împotriva urmăririi penale în cazurile recente de acuzaţii de corupţie? E imposibil de aflat, deoarece votul în parlament în aceste cazuri a fost secret. (...) Prin propunerile formulate în cadrul i74, parlamentarii ar urma să fie penalizaţi cu 1% pentru fiecare şedinţa de la care absentează în mod nejustificat.”  

La chemarea iniţiatorilor, zeci de tineri din ţară şi din străinătate s-au implicat în strângerea semnăturilor necesare – această identificare cu cauze comune şi exersarea mobilizării în apărarea lor este o primă reuşită a acestei noi generaţii activiste. Pe care o tot aşteptăm şi în politica formală. 

de urmărit 

• La început a fost Liga Studenţilor Români din Străinătate – care le-a oferit prima scenă de afirmare publică în ţară unor tineri risipiţi prin cele mai bune universităţi din lume. Unul dintre fondatori, şi cea mai tuşantă voce: Sebastian Burduja – implicat apoi şi în fondarea CAESAR. La începutul acestui an, Sebastian Burduja, revenit de la Washington, şi o mână de alţi tineri profesionişti români, din metropole cosmopolite dar şi din colţuri ale ţării de care nu se aude altfel la Bucureşti, au lansat partidul PACT – de la Pact pentru România.