Zelenski avertizează NATO: Putin ar putea ataca o țară aliată până în 2030. Kievul cere accelerarea investițiilor în apărare

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un avertisment tranșant adresat statelor membre ale Alianței. Liderul de la Kiev atrage atenția asupra pericolului ca Rusia să încerce, în următorii cinci ani, să testeze angajamentul NATO față de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, care stipulează că un atac asupra unui stat membru este echivalent cu un atac asupra tuturor.

Într-un context în care statele aliate discută creșterea semnificativă a bugetelor de apărare — de la actualul prag minim de 2% din PIB, la un obiectiv de 5% până în 2035 — Zelenski avertizează că acest orizont de timp este prea îndepărtat pentru a oferi garanții de securitate reale.

„Foarte lent, din punctul meu de vedere. Noi credem că începând cu 2030, Putin va avea o capacitate militară mult mai mare. Astăzi este ținut pe loc de Ucraina. Nu are timp să-și antreneze armata, iar trupele lui sunt decimate pe câmpul de luptă”, a declarat Zelenski.

Liderul ucrainean susține că, deși Kremlinul nu este pregătit în prezent pentru o confruntare directă cu NATO, scenariul unei agresiuni nu poate fi exclus în următorii ani, dacă Rusia își va reface capacitatea militară.

Articolul 5 – între garanții și testul realității

Zelenski a subliniat faptul că strategia pe termen lung a Moscovei vizează tocmai fisurarea solidarității dintre statele membre NATO, iar cea mai vulnerabilă verigă ar putea deveni punctul de plecare pentru o escaladare.

„Zece ani e foarte mult timp. Până atunci, el va avea o nouă armată gata de luptă”, a avertizat președintele ucrainean, sugerând că Rusia va căuta un moment favorabil pentru a testa reacția Alianței în cazul unui atac asupra unui stat membru mai slab pregătit.

NATO pregătește creșterea bugetului de apărare

Potrivit unor surse diplomatice, statele NATO se pregătesc să adopte, în cadrul summitului de la Haga, o nouă țintă privind cheltuielile militare: 5% din PIB până în 2035. Este un obiectiv ambițios, mai ales în contextul provocărilor economice cu care se confruntă multe țări europene.

Conform planurilor discutate, aproximativ 3,5% din acest buget ar urma să fie direcționat către achiziții de armament convențional — muniție, tehnică militară, modernizarea trupelor — iar restul de 1,5% ar acoperi investițiile în infrastructură militară și echipamente critice.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele american Donald Trump sunt printre principalii susținători ai acestei creșteri, considerând-o o necesitate în actualul climat de securitate marcat de agresivitatea regimurilor autoritare și de instabilitatea globală.

În timp ce războiul din Ucraina continuă să erodeze resursele Moscovei, Kievul rămâne dependent de sprijinul constant al Alianței și al partenerilor occidentali. În lipsa unei aderări rapide la NATO, Ucraina își asumă rolul de „zonă tampon” în fața expansionismului rus, însă costurile umane și materiale sunt uriașe.