Viktor Orbán joacă ultima carte: Ucraina și frica de război, în centrul campaniei, din moment ce economia Ungariei scârțâie
0Pe măsură ce alegerile parlamentare din Ungaria se apropie, premierul Viktor Orbán a transformat Ucraina într-un element central al campaniei sale electorale, prezentând scrutinul ca o alegere fundamentală între „război și pace”.
Cu mai puțin de trei luni înainte de votul programat pentru 12 aprilie, partidul de guvernământ Fidesz se află în urma principalului său rival, formațiunea de centru Tisza, condusă de Péter Magyar. În acest context, Orbán pare să fi renunțat la mesajele economice tradiționale și să fi adoptat o strategie axată pe mobilizarea prin teme de securitate și politică externă, scrie kyivpost.com.
Pe 26 ianuarie 2026, premierul ungar l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei la Budapesta, acuzând Kievul că s-ar amesteca în alegerile din Ungaria.
„Serviciile noastre de securitate națională au evaluat acest ultim atac ucrainean și au stabilit că este parte a unei serii coordonate de măsuri menite să influențeze alegerile ungare”, a declarat Orbán. El nu a prezentat însă dovezi publice care să susțină aceste afirmații.
Mesajul central al campaniei sale este că alegătorii ungari ar avea de ales între pace și război. Orbán a avertizat în mod repetat că o victorie a opoziției ar duce la implicarea Ungariei în conflictul din Ucraina, susținând că „copiii ungari ar putea fi trimiși să lupte în Donbas” — o afirmație respinsă de opoziție.
Un context intern tot mai fragil
Pentru prima dată din 2010, Fidesz se află pe locul al doilea în sondaje. Potrivit unui studiu realizat recent de institutul Median, partidul Tisza ar obține 51% din voturi, față de 39% pentru Fidesz — un rezultat care ar pune capăt majorității constituționale a lui Orbán și, posibil, celor 16 ani de guvernare neîntreruptă.
Problemele premierului nu se limitează însă la competiția politică. Datele Eurostat din perioada 2024–2025 arată că Ungaria are cel mai scăzut nivel de trai din Uniunea Europeană, cu un consum individual real de doar 72% din media UE. Economia a stagnat în 2025, cu o creștere a PIB de aproximativ 0,5%.
În paralel, imaginea guvernului a fost afectată de un scandal de abuz asupra copiilor, legat de o instituție de corecție din Budapesta. Cazul a atras atenția după ce s-a aflat că președinta de atunci, Katalin Novák, apropiată de Fidesz, a acordat grațiere unei persoane condamnate pentru mușamalizarea unor abuzuri. Scandalul a subminat serios mesajul guvernului privind „valorile familiei”.
În acest context, tema Ucrainei a devenit un element central al discursului politic.
De la veto-uri europene la temă electorală
Relația tensionată a lui Viktor Orbán cu Ucraina nu este nouă. La nivel european, premierul ungar a folosit în mod repetat dreptul de veto pentru a influența deciziile UE legate de sprijinul acordat Kievului.
În decembrie 2022, Ungaria a blocat temporar un pachet de împrumuturi de 18 miliarde de euro pentru Ucraina. Un an mai târziu, Orbán a permis deschiderea negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE, părăsind sala în momentul votului, dar a blocat separat un ajutor financiar de 50 de miliarde de euro.
Această strategie — amenințarea cu veto-ul, urmată de compromisuri tehnice — a fost inițial parte a negocierilor de la Bruxelles. Odată cu ascensiunea lui Péter Magyar, însă, Ucraina a devenit o temă permanentă de campanie internă.
Guvernul a reluat și intensificat așa-numitele „consultări naționale”, chestionare trimise populației, care descriu Ucraina ca pe un risc de securitate și economic. Cel mai recent astfel de demers îndeamnă alegătorii să se opună finanțării europene continue a Kievului.
Opoziția, prezentată drept „intermediar extern”
În discursul său, Orbán îl descrie pe Péter Magyar nu doar ca pe un adversar politic, ci ca pe un reprezentant al intereselor externe. În aparițiile publice și în presa apropiată guvernului, liderul Tisza este prezentat drept „candidatul Bruxelles-ului și al Kievului”.
Magyar a respins aceste acuzații, afirmând că susține pacea și că se opune oricărei forme de recrutare militară. Cu toate acestea, dominația mediatică a guvernului, în special prin conglomeratul KESMA, face ca mesajele premierului să ajungă cu precădere în mediul rural și în orașele mici.
Narațiunea unei națiuni asediate
Discursul se înscrie într-o linie ideologică mai veche a lui Orbán, care prezintă Ungaria ca pe un stat asediat, forțat să reziste presiunilor externe. El compară adesea influența Uniunii Europene cu dominația sovietică, afirmând recent: „În 1956 au venit cu tancuri. Astăzi vin cu sancțiuni financiare”.
În acest cadru, Ucraina este prezentată ca un instrument al Occidentului. În ianuarie 2026, Orbán a declarat că Ucraina „nu mai este un stat suveran” și că există doar datorită sprijinului occidental — afirmații respinse de Kiev și de partenerii europeni.
O campanie a polarizării
Strategia premierului nu pare să vizeze câștigarea electoratului de centru, ci consolidarea bazei sale tradiționale. Campania este concentrată în special în zonele rurale, unde controlul mediatic este mai puternic, iar mesajul „război sau pace” este repetat constant.
Analiștii spun că tema Ucrainei nu este neapărat o obsesie personală a lui Viktor Orbán, ci unul dintre puținele instrumente rămase pentru a mobiliza electoratul în condițiile unui context economic și social nefavorabil.
Dacă va câștiga alegerile din aprilie, această strategie va fi validată ca un model de supraviețuire politică. Dacă va pierde, este posibil ca acuzațiile de ingerință externă — din partea Ucrainei sau a Bruxelles-ului — să fie folosite pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea rezultatului.