Ursula von der Leyen, motiv de ceartă în coaliţia de guvernare a Italiei

Lupta dintre Guvernul italian şi Bruxelles a ajuns să cadă pe locul doi, italienii având divergenţe majore chiar între ei, notează Politico.

Tensiunile din coaliţia de guvernare a Italiei au ajuns la punctul culminant în această săptămână, motivul fiind alegerea fostului ministru german al Apărării, Ursula von der Leyen, în fruntea Comisiei Europene.

Europarlamentarii partidului de extremă-dreapta Liga au votat împotriva numirii lui von der Leyen, marţi, în Parlamentul European, în timp ce europarlamentarii partenerului lor de coaliţie, Mişcarea 5 Stele, au votat pentru.

Acest lucru face din Liga singurul partid de guvernare din UE care a votat în mod deschis împotriva numirii lui von der Leyen, după ce liderul ţării – în cazul Italiei, premierul Giuseppe Conte- a votat în favoarea nominalizării sale, la summitul Consiliului European de la începutul acestei luni. Şi social-democraţii germani au votat împotriva lui Leyen, marţi, dar cancelarul Angela Merkel s-a abţinut în Consiliu, ca urmare a faptului că partenerul său de coaliţie nu a fost de acord cu nominalizarea.

Decizia Ligii de a nu o susţine pe von der Leyen l-a înfuriat pe Conte, au spus doi consilieri de la guvernare, premierul spunându-le clar celor două formaţiuni din coaliţia de guvernare să susţină nominalizările Consiliului.

Tensiuni din ce în ce mai mari 

Tensiunile din guvern erau deja mari şi înainte de confirmarea votului, după o serie de acţiuni ale Ligii, care au înfuriat M5S şi pe Conte, acesta din urmă fiind independent, dar considerat apropiat de M5S.

Acuzaţiile potrivit cărora Liga ar fi căutat finanţare de la ruşi înaintea alegerilor europarlamentare l-au determinat pe Conte să insiste ca liderul partidului, Matteo Salvini, care este şi ministru de Intere, şi alţi doi vicepremieri, să abordeze urgent problema în parlament. Salvini a respins deja cererea opoziţiei de a face acest lucru.

Între timp, Mişcarea 5 Stele, a susţinut o moţiune a Partidului Democrat din opoziţie, care cere o anchetă în ceea ce priveşte finanţarea formaţiunii Liga.

În plus, o întâlnire cu reprezentanţi sindicali organizată de Salvini la Ministerul de Interne la începutul acestei săptămâni a stârnit noi conflicte în interiorul coaliţiei. Conte nu a fost de acord cu reuniunea, precizând că nu este în atribuţiile vicepremierului să discute reforme economice şi reduceri fiscale cu sindicatele.

Şi M5S s-a plâns de prezenţa la întâlnire a fostului subsecretar al Transporturilor, Armando Siri. Siri a fost eliberat din funcţie în luna mai a anului trecut, în urma unei anchete de corupţie. 

Disputa privitoare la von der Leyen

Joi, Conte a transmis, într-o scrisoare publicată în ziarul italian La Repubblica, că „susţinerea lui von der Leyen, a cărei carieră politică o admir, însemna că Italia ar fi primit comisarul pe care l-am negociat... de aceea le-am spus europarlamentarilor Ligii şi Mişcării 5 Stele  să o susţină... acum, votul Ligii aruncă în aer acea negociere“.

Salvini a răspuns rapid, susţinând că partenerii săi de coaliţie „i-au trădat pe italieni votând şeful Comisiei propus de Macron şi Merkel şi susţinut de (foştii prim-miniştri) Matteo Renzi şi Silvio Berlusconi“, a scris el pe Twitter, joi.

În marja unei întâlniri de la Helsinki, joi, Salvini a declarat: „M5S nu mai are încrederea mea politică sau personală“.

Marco Campomenosi, unul dintre europarlamentarii Ligii, a declarat că decizia M5S este „una foarte negativă şi reacţiile furibunde pe reţelele de socializare ale votanţilor lor confirmă acest lucru“.

M5S respinge criticile venite din partea Ligii. Europarlamentarul formaţiunii Tiziana Beghin a afirmat că „din Polonia, în Spania, Portugalia şi Ungaria“, fiecare partid de guvernământ a spus că va vota în favoarea lui von der Leyen – „toate, cu excepţia social democraţilor din Germania şi a Ligii, care şi-a schimbat poziţia 180 de grade în mod inexplicabil, de la propriile declaraţii făcute cu doar câteva ore înaintea votului“.

Cearta politică probabil că a scufundat şansele ca Liga – care a ieşit pe primul loc în europarlamentarele din Italia din mai – să poată nominaliza unul de-al său ca viitor comisar italian. De asemenea, şansele ca Italia să primească portofoliul concurenţei, pe care Roma îl prefera, s-au diminuat.