Ungaria, presată să primească refugiaţi

În timp ce Viktor Orban vrea expulzarea migranţilor din Europa, ţările scandinave cer Comisiei Europene să preseze Guvernul conservator de la Budapesta să reia înregistrarea solicitanţilor de azil.

Într-o scrisoare deschisă, patru ţări scandinave - Danemarca, Finlanda, Islanda şi Suedia - îşi exprimă „preocuparea gravă“ faţă de refuzul Ungariei de a primi refugiaţi în conformitate cu Acordul de la Dublin şi cer Comisiei Europene să ia „măsurile necesare“ pentru a obliga Guvernul Orban să reia înregistrarea solicitanţilor de azil.

Acordul de la Dublin prevede ca migranţii să-şi depună cererile de azil în primul stat membru UE în care pun piciorul, iar statele respective sunt obligate la rândul lor să le procese cererile. Aflată în prima linie a crizei refugiaţilor, Ungaria refuză însă să pună în aplicare acest acord, fapt ce a stârnit furia multor state europene.

Potrivit ţărilor nordice, refuzul Ungariei constituie o „încălcare a legislaţiei europene“. Prin urmare, ele îi cer comisarului european pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulos, să „acţioneze prompt“ în acest caz.

În paralel, ministrul suedez al Justiţiei şi Imigraţiei, Morgan Johansson, a avertizat Ungaria cu deschiderea unei proceduri împotriva sa la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Ungaria, de neclintit

În pofida nemulţumirilor la adresa sa pe tema gestionării crizei refugiaţilor, Budapesta este de neclintit.

În ultimul timp, Guvernul ungar a luat diverse măsuri împotriva migranţilor şi refugiaţilor şi şi-a intensificat retorica antiimigraţie.

Ungaria este primul stat membru UE care a decis ridicarea unor garduri de sârmă la graniţele sale. După ce s-a baricadat la fontierele sale cu Serbia şi Croaţia, acum Budapesta face pregătiri pentru dublarea gardului şi extinderea acestuia de-a lungul unei porţiuni de graniţă cu România.

Potrivit news.ro, care citează Associated Press, deţinuţii ungari lucrează în ture 24 de ore pe zi pentru a produce sârmă ghimpată.

Budapesta se teme că, dacă Turcia va renunţa la acordul cu UE privind migraţia, sute de mii de solicitanţi de azil ar putea traversa din nou Europa.

În acest context, Ungaria refuză totodată să aplice Acordul de la Dublin, motivând că cererile de azil trebuie procesate în primul rând de Grecia, care reprezintă primul punct de intrare  în UE. Însă Grecia este exclusă de câţiva ani din acest acord şi nici nu vrea reactivarea lui, explicând că şi aşa găzduieşte prea mulţi solicitanţi de azil.

De asemenea, Ungaria se opune cotelor obligatorii de refugiaţi, urmând să organizeze un referendum pe această temă pe 2 octombrie. Potrivit Budapestei, doar cetăţenii ungari pot decide cu cine doresc să trăiască împreună în propria ţară.

Orban vrea expulzarea migranţilor din UE

În ajun de referendum, Viktor Orban depune toate eforturile pentru a-i determina pe cetăţenii săi se opună cererilor Bruxellesului.

Joi, premierul ungar Viktor Orban a propus ca toţi cei peste un milion de migranţi sosiţi în Europa în 2015 şi 2016 să fie expulzaţi „pe o insulă“, relatează agenţia de presă DPA, citată de Agerpres.

„Toţi cei care au sosit ilegal trebuie să fie strânşi şi trimişi înapoi. Nu către alte ţări ale UE, ci către locuri din afara Uniunii Europene“, a declarat Orban pentru site-ul de ştiri Origo.

43 de morţi în Mediterana

O nouă tragedie a avut loc în apele Mediteranei. Miercuri, o ambarcaţiune supraaglomerată cu aproximativ 600 de migranţi la bord s-a scufundat în largul Egiptului, provocând moartea a 43 de persoane potrivit celui mai recent bilanţ. Alte 163 de persoane au fost salvate.

Patru dintre persoanele salvate au fost arestate, fiind suspectate că au organizat transportul. Este vorba de patru bărbaţi egipteni, care au fost inculpaţi pentru „trafic de fiinţe umane“.

Peste 3.200 de migranţi s-au înecat în Marea Mediterană în primele nouă luni ale acestui an, potrivit ultimelor date ale ONU, furnizate marţi.

Dacă se va menţine ritmul actual, 2016 va deveni anul cu cele mai multe victime de până acum în rândul refugiaţilor.

În total, peste 300.000 de migranţi şi refugiaţi au traversat în acest an Mediterana pentru a ajunge în Europa