Un acord militar cu Rusia ar distruge relaţiile Ciprului cu NATO
0S-a scris mult în presa cipriotă despre solicitarea Rusiei de a folosi baza aeronautică „Andreas Papandreou“ din Paphos. Acesta a fost subiectul discuţiilor de anul trecut dintre ministrul Apărării din Cipru şi cel din Rusia, însă nu s-a finalizat nimic. Şi totuşi, îngrijorările crescânde faţă de viitorul regimului din Siria şi faţă de baza navală rusă din Tartus, care există de pe vremea Războiului Rece, au dat naştere multor speculaţii.
Nimeni nu ştie cu adevărat ce se discută între Nicosia şi Moscova, deşi Rusia se foloseşte de ceva vreme de portul Limassol pentru a-şi alimenta navele de război. Dar oare Rusia chiar ar avea nevoie de baza aeronautică din Paphos, se întreabă „Cyprus Mail“. Ministrul Apărării, Fotis Fotiou, a declarat că navelor ruse li se va acorda accesul la porturile Ciprului, însă nu s-a spus nimic oficial despre baza aeronautică.
Dar, în urmă cu o săptămână, ministrul Afacerilor externe Ioannis Kasoulides a alimentat speculaţiile declarând la un post de radio din Rusia că, în următoarele luni, se vor semna acorduri de cooperare militară între Cipru şi Rusia.
Rusia a fost considerată un aliat de bază pentru Cipru, iar orice acord militar încheiat cu Moscova ar fi o garanţie pentru susţinerea politică şi publică. Însă ar putea submina planurile guvernului de a întări relaţiile cu NATO. În campania electorală, preşedintele cipriot Anastasiades a declarat că Cipru va candida la statutul de membru al Parteneriatului pentru Pace şi va avea relaţii mai bune cu Occidentul decât predecesorul său. Însă cooperarea militară cu Rusia este incompatibilă cu strângerea relaţiilor cu Occidentul şi chiar cu statutul de membru NATO, continuă „Cyprus Mail“.
Şi totuşi, guvernul cipriot se află într-o poziţie foarte dificilă după ce a dezamăgit depozitarii ruşi din băncile cipriote. Mult mai important este că Cipru aşteaptă ca Moscova să fie de acord cu extinderea perioadei de rambursare şi cu scăderea ratei dobânzii la împrumutul de 2,5 miliarde de euro făcut de fostul guvern. „Ar mai fi nevoie de alte câteva luni înainte ca noile condiţii să fie finalizate“, declara Moscova. Fotiou a dat asigurări că nu există vreo legătură între cele două probleme, insistând că nu a existat „niciun principiu de schimb“. Dar chiar dacă nu există, Nicosia nu s-ar afla într-o poziţie foarte bună atunci când discută despre cooperarea militară.
Toate acţiunile din ultima vreme arată că guvernul încearcă să meargă pe o sârmă diplomatică destul de instabilă, fiind conştient de faptul că partenerii Uniunii Europene nu ar fi de acord cu întărirea relaţiilor militare dintre Cipru şi Rusia. Însă, în acelaşi timp, UE recunoaşte că ţara nu se află în poziţia în care să-şi permită să refuze solicitările Moscovei. Cel puţin Fatiou a exclus posibilitatea unei baze militare permanente, conchide „Cyprus Mail“.
Citeşte mai multe despre Cipru:
Cum se implică Biserica Ortodoxă din Cipru în criza care a lovit ţara
În Cipru, mică republică mediteraneană cufundată într-o criză economică istorică, arhiepiscopul Hrisostom al II-lea, şeful Bisericii Ortodoxe, intervine în dezbaterea politică. În permanenţă şi fără nicio reţinere, scrie publicaţia franceză „Le Figaro“.
UE impune „modelul Cipru“ pentru viitoarele crize bancare
După ani de zile de negocieri, dezbateri şi întâlniri informale, liderii europeni au agreat o propunere de directivă care va crea un cadru legal pentru creditarea instituţiilor şi firmelor aflate în dificultate financiară.
Cum a fost vândut Ciprul pentru zăcămintele sale de hidrocarburi
Problema controversată a viitorului Ciprului a fost îndelung dezbătută în ultima perioadă. Excepţie de la regulă nu face nici cotidianul cipriot „Cyprus Mail”, care propune o abordare foarte detaliată a acestei controverse într-unul dintre editorialele autorului Hermes Solomon.
Cipru va despăgubi deponenţii ruşi cu acţiuni la Bank of Cyprus
Cipru intenţionează să dea deponenţilor ruşi acţiuni la cea mai mare bancă din ţară, Bank of Cyprus, drept compensaţie pentru banii pierduţi în urma programului de salvare a ţării, de 10 miliarde de euro, convenit cu Uniunea Europeană (UE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), a declarat preşedintele cipriot Nicos Anastasiades.