Ucraina și Niger, principalele puncte pe agenda întâlnirilor miniștrilor apărării și de externe din UE
0În cadrul întâlnirilor informale care vor avea loc miercuri şi, respectiv, joi la Toledo (Spania), miniştrii apărării şi de externe din Uniunea Europeană vor discuta despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi situaţia din Niger după lovitura de stat din această ţară africană.
Miniştrii apărării îşi vor începe întâlnirea informală semestrială, în acest caz sub preşedinţia spaniolă a Consiliului UE, cu o vizită în oraşul Toledo, un concert la catedrală şi o cină de lucru marţi, au declarat surse comunitare pentru EFE.
Miercuri, miniştrii apărării vor susţine o sesiune de lucru la complexul Fabrica de Armas din Toledo şi, în aceeaşi zi, se vor întâlni pentru o cină de lucru miniştrii afacerilor externe ai Uniunii Europene, care la rândul lor îşi desfăşura sesiunile de lucru pe parcursul întregii zile de joi tot în acelaşi complex.
În ambele zile, în care miniştrii nu vor putea lua decizii oficiale din cauza caracterului informal al întâlnirii, dar ar putea ajunge la acorduri politice, principalele probleme care vor fi discutate vor fi sprijinirea Ucrainei în apărarea acesteia împotriva agresiunii ruse şi situaţia din Niger.
Războiul din Ucraina
Miniştrii apărării din UE vor aborda situaţia din Ucraina cu omologul ucrainean, Oleksii Reznikov, în timp ce miniştrii de externe europeni vor discuta joi cu şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba.
Miercuri, miniştrii apărării vor analiza şi impactul global şi regional al războiului cu oficiali din ONU şi NATO, iar joi, miniştrii de externe vor extinde discuţia pentru a lua în calcul formula ucraineană pentru pace.
La ultima lor reuniune din iulie, oficialii UE din domeniul afacerilor externe au început să discute despre tipul de angajamente de securitate pe termen lung pe care îl pot adopta pentru Ucraina.
O variantă prezentată de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, este suplimentarea Facilităţii Europene pentru Pace (FEP), prin care statele membre cofinanţează trimiterea de materiale letale şi neletale către Ucraina, astfel încât aceasta să beneficieze de încă 5 miliarde de euro anual, timp de patru ani.
Fondul este separat de bugetul UE, care nu are voie să finanţeze operaţiuni militare. Fondul permite statelor membre UE care furnizează arme şi muniţii Ucrainei să solicite rambursarea unei părţi din costuri.
Între timp, Danemarca şi Olanda conduc coaliţia formată din 11 ţări din NATO care s-au angajat să ajute Ucraina să intre în posesia avioanelor de luptă F-16 după ce Statele Unite, ţară producătoare a unor astfel de aparate, şi-au dat acordul în acest sens.
Însă înainte ca Ucraina să primească avioanele de vânătoare F-16, va fi necesară instruirea piloţilor ucraineni în manipularea acestor aparate. În ceea ce priveşte eventualele negocieri pentru încheierea războiului, UE a precizat foarte clar că este la latitudinea autorităţilor ucrainene să stabilească timpul şi condiţiile pentru acest lucru.
Lovitură de stat în Niger
Celălalt subiect major pe care îl vor aborda atât miniştrii apărării din UE, cât şi miniştrii de externe europeni este situaţia din Niger, după lovitura de stat din 26 iulie condusă de autointitulatul Consiliu Naţional pentru Salvarea Patriei (CNSP), care a anunţat destituirea preşedintelui Mohamed Bazoum şi suspendarea Constituţiei.
UE şi-a reiterat sprijinul pentru Bazoum, care a fost ales democratic şi care se află în în arest la domiciliu de la lovitura de stat.
În plus, Uniunea Europeană şi-a exprimat sprijinul deplin pentru măsurile şi sancţiunile adoptate de Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) împotriva puciştilor din Niger, care a devenit a patra ţară din regiune condusă de o juntă militară. De asemenea,
Uniunea Europeană a considerat o „nouă provocare" decizia de a-l expulza pe ambasadorul de la Niamey al Franţei - ţară care menţine aproximativ 1.500 de soldaţi în Niger - de către aşa-zise autorităţi pe care Bruxellesul „nu le recunoaşte şi nici nu le va recunoaşte vreodată".
ECOWAS a adoptat sancţiuni economice dure împotriva Nigerului şi ameninţă cu acţiuni militare împotriva puciştilor dacă aceştia refuză să restabilească ordinea constituţională, o intervenţie pe care Franţa o sprijină.