Turcia se luptă să oprească prăbușirea financiară după arestarea primarului Istanbulului. Măsuri de urgență pentru a evita un nou colaps
0Ankara a intrat în alertă maximă luni, în încercarea disperată de a stopa prăbușirea lirei și a pieței de capital, după ce țara a fost aruncată într-o nouă criză politică, cu arestarea unui adversar de temut al președintelui Recep Tayyip Erdoğan, primarul Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, scrie presa internațională.
Lira turcească a scăzut cu aproape 2% față de dolar, iar piața de obligațiuni a fost lovită de un val masiv de vânzări imediat ce piețele s-au deschis. Totuși, până la amiază, măsurile de urgență ale Băncii Centrale a Turciei (TCMB) și ale autorităților de reglementare (SPK) au reușit să tempereze panica —cel puțin pe termen scurt.
Cursul valutar a atins un nou minim istoric săptămâna trecută, după ce primarul Istanbulului, Ekrem İmamoğlu—considerat principalul contracandidat al lui Erdoğan la alegerile prezidențiale — dacă vor fi alegeri anticipate - a fost arestat sub acuzația de corupție. Decizia a stârnit proteste în masă în întreaga țară, care au continuat duminică, când un tribunal a dispus închiderea lui İmamoğlu înainte de proces.
Proteste și panică pe piețe, dar situația ar fi putut fi și mai gravă
Potrivit analiștilor, reacția piețelor și a protestatarilor ar fi putut fi mult mai dură. Jim Reid, strateg la Deutsche Bank, remarca într-o notă pentru clienți că "faptul că İmamoğlu nu a fost acuzat de terorism a limitat escaladarea crizei". Dacă ar fi fost invocată acestă acuzare, autoritățile ar fi putut instala un primar interimar la Istanbul, riscând să amplifice nemulțumirile.
Până luni, peste 1.100 de protestatari fuseseră deja arestați, conform ministrului de Interne.
Turcia, din nou pe muchie de cuțit
Criza a reaprins temerile investitorilor că țara se îndreaptă spre un regim autocratic, iar Erdoğan va călca din nou pe orice obstacol pentru a-și consolida puterea.
Investitorii străini și companiile locale încă se chinuie să se recupereze după campania electorală extravagantă a lui Erdoğan din 2023, care a dus la o inflație de peste 80% anul trecut. Represiunile politice de după tentativa de lovitură de stat din 2016 au avut un efect similar, provocând o devalorizare bruscă a lirei și pierderi masive pe piețele locale.
Dar, de data aceasta, economia turcă pare mai rezistentă: inflația scade constant, iar sistemul bancar a câștigat încredere. Deficitul contului curent, punctul slab al Turciei, a rămas sub 4% din PIB în ultimele trei luni, conform JP Morgan.
Autoritățile acționează rapid, dar efectul poate fi temporar
Banca Centrală a Turciei a intervenit agresiv: a majorat rata dobânzii la 46%, a suspendat operațiunile de creditare pe o săptămână și a vândut titluri de stat pe termen lung pentru prima dată din 2007. În paralel, autoritățile pieței de capital au interzis vânzările pe termen (short selling) și au ușurat răscumpărarea de acțiuni de către companii.
Indicele bursier BIST 100, care a scăzut cu 15% săptămâna trecută, a revenit ușor luni (+1%). Dar analiștii avertizează că această criză politică va continua să afecteze economia. BNP estimează că inflația va rămâne în jur de 30% până la sfârșitul anului, iar Banca Centrală va fi nevoită să mențină o politică monetară strictă.
Turcia a mai trecut prin asta, dar de fiecare dată cicatricile au fost mai adânci. De data aceasta, prețul va fi plătit din nou de cetățenii obișnuiți, notează mass-media turcă.