The Telegraph: Ce îi apropie pe Donald Trump și Vladimir Putin

Există analiști care susțin că războiul declanșat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei nu este motivat exclusiv de temeri de securitate sau de ambiții imperiale, ci și de o dorință profundă de a recâștiga respectul pierdut pe scena internațională. Rusia, cândva una dintre cele două superputeri globale, și-a văzut influența diminuată după Războiul Rece, iar acest declin a fost recunoscut public, inclusiv de fostul președinte american Barack Obama, care a descris-o drept „o putere regională”.

Potrivit unei analize publicate de The Telegraph, războiul din Ucraina ar reprezenta, din această perspectivă, o încercare a Kremlinului de a-și reafirma statutul. Chiar dacă această strategie nu aduce simpatie internațională, ea urmărește cel puțin să inducă teamă.

În mod aparent paradoxal, autorii analizei susțin că unele dintre acțiunile președintelui american Donald Trump față de Europa ar avea motivații similare. Profesorii Henry Farrell și Sergey Radchenko de la Universitatea Johns Hopkins afirmă că atunci când un actor internațional se simte tratat ca secundar în ordinea globală, apare tentația de a deveni un factor destabilizator.

În viziunea lor, Trump ar fi încercat să submineze un sistem internațional care, în percepția sa, privește cu dispreț atât persoana sa, cât și viziunea politică pe care o reprezintă. Deși administrația Trump a găsit o anumită apreciere în rândul liderilor autoritari sau monarhici, ea știa că mulți lideri ai democrațiilor occidentale o privesc cu scepticism sau superioritate.

Europa, cu accentul său pe statul de drept, instituții multilaterale și reguli comune, este descrisă drept cel mai coerent exemplu al ordinii liberale postbelice – o ordine pe care administrația Trump ar fi dorit să o slăbească sau să o înlocuiască.

Ironia, notează autorii, este că această ordine a fost creată chiar de Statele Unite. După Al Doilea Război Mondial, Washingtonul a promovat un sistem internațional bazat pe democrație, reguli și cooperare, considerând că aceste valori servesc atât intereselor globale, cât și celor americane. Chiar dacă SUA nu au respectat întotdeauna aceste principii, ele au devenit fundamentul a ceea ce este cunoscut drept „soft power” american.

Europa de azi reflectă valorile promovate inițial de Washington

Europa de astăzi este adesea considerată unul dintre cele mai clare rezultate ale acestui proiect. Reconstrucția economică a Europei Occidentale, extinderea Uniunii Europene către est și condiționarea aderării de respectarea normelor democratice au consolidat un model care, în multe privințe, a reflectat valorile promovate inițial de Washington.

Analiza susține că administrația Trump a încercat să înlocuiască acest model cu unul bazat mai degrabă pe putere, suveranitate națională și interese înguste. Deși documentele oficiale invocau menținerea influenței globale a SUA, ele puneau accent pe ideea unei „măreții inerente” a Americii, mai degrabă decât pe cooperarea internațională.

Problema, spun autorii, este că această abordare nu a sporit respectul față de Statele Unite în rândul democrațiilor liberale. Dimpotrivă, influența simbolică și capacitatea de a convinge prin valori comune s-au erodat considerabil.

În acest context, criticile constante ale administrației Trump la adresa Europei sunt văzute ca o consecință directă a acestei pierderi de influență. În loc să sprijine integrarea europeană, Washingtonul ar fi încercat să exploateze tensiunile interne din Uniunea Europeană, încurajând o viziune fragmentată, dominată de naționalism.

Autorii concluzionează că, la fel ca Rusia, administrația Trump a urmărit respect și influență globală fără a dispune însă de mijloacele necesare pentru a le obține prin construcție și cooperare. În schimb, a recurs la acțiuni disruptive.

„A încerca simultan să obții influență prin <<soft power>> și să renunți la rolul de lider global este o contradicție fundamentală”, afirmă profesorii. În această tensiune, Europa a devenit nu doar un actor geopolitic, ci și un simbol al ordinii pe care atât Putin, cât și Trump au dorit să o conteste.