Temele politice de interes major ale anului 2013, în Europa

Alegerile pentru Cancelaria Germaniei, în fruntea căreia se află în prezent Angela Merkel, tensiunile dintre Marea Britanie, tot mai eurosceptică, şi Uniunea Europeană, salvarea Greciei şi criza economică sunt temele de interes major ale anului 2013, potrivit unei analize efectuate de un editorialist de la „The New York Times”.

Aspectele economice negative au umbrit Europa, în anul ce a trecut. Dar, din câte se pare, se puteau întâmpla lucruri şi mai rele. Dincolo de previziunile pesimiste, putem spera la un context economic ceva mai bun, pe continent, scrie Harvey Morris, pe blogul său din ediţia online a publicaţiei „The New York Times”.

Preşedintele Franţei, François Hollande pare să fi provocat soarta, în momentul în care a transmis compatriţilor săi că, în anul 2013, va face tot ce îi stă în putere pentru ca rata şomajului să scadă vizibil în ţara.

O declaraţie la fel de curajoasă a făcut şi prim-ministrul Marii Britanii, David Cameron, asigurându-i pe britanici că ,,se află pe drumul cel bun”. Politicianul a mai adăugat şi că, pe plan politic şi economic, englezii pot fi ,,realişti şi optimişti, totodată. Realişti pentru că problemele vechi nu vor fi soluţionate peste noapte şi optimişti deorece ţara a făcut anumite progrese remarcabile”.

Pe de altă parte, cancelarul Angela Merkel a abordat ceva mai dur situaţia economică din 2013, avertizându-i pe germani că ,,încă mai au nevoie de răbdare, deoarece mai este mult timp până ce criza economică se va sfârşi’’.

Aşadar, ce ne pregăteşte anul 2013, pe plan european?

Angela Merkel are dreptate: criza economică din Europa nu se va sfârşi în viitorul apropiat. Ţările din partea de sud a continentului se confruntă cu o evoluţie economică din ce în ce mai proastă, fiindu-le tot mai dificil să scape de datorii şi să îşi regăsească echilibrul. Europei îi rămâne să gândească soluţii salvatoare şi să spere că Franţa nu va ajunge să se alăture grupului cu probleme.

Nici lupta pentru bugetul UE pe termen lung nu trebuie ignorată. În luna noiembrie 2012, cei mai mulţi dintre liderii grupurilor politice de la Parlamentul European au criticat încercarea liderilor statelor UE de a reduce bugetul pe 2014-2020, cerând un acord benefic pentru viitorul Uniunii, moment în care preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy a declarat că un compromis va fi posibil la începutul anului 2013.

Există şi o îngrijorare referitoare la pericolul ca Marea Britanie să părăsească Uniunea, unii analişti aşteptând-se ca premierul Regatului Unit, David Cameron, să organizeze un referenum naţional privind apartenenţa Marii Britanii la UE, după următoarele alegeri din ţară. Însuşi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a avertizat că tentativele premierului britanic David Cameron de a recupera din prerogativele ţării sale de la Uniunea Europeană ar putea conduce la dizolvarea blocului comunitar.

Tensiunile s-au amplificat şi după ce membri ai Parlamentului European l-au acuzat pe Cameron că subminează un acord prin faptul că insistă să-şi păstreze reducerea de care beneficiază la contribuţiile către bugetul UE. 

Să nu uităm nici de problematica finanţării planurilor de salvare pentru ţări ca Grecia, în care liderii europeni vor trebui să îi convingă pe cetăţeni să nu se dea bătuţi, pentru ca obiectivele să poată să fie atinse.

Atât pentru Germania cât şi pentru Italia, 2013 va fi an electoral. În ceea ce priveşte Germania, o ipoteză demnă de analizat este aceea potrivit căreia Angela Merkel ar putea să îşi piardă funcţia de cancelar, în favoarea rivalului său social-democrat, Peer Steinbrück.

În Italia, premierul demisionar Mario Monti se va prezenta în faţa electoratului, în luna februarie, mai degrabă ca politician decât ca tehnocrat. Partidul social-democrat de centru-stânga este favorit, în timp ce Monti ar putea să devină ministru de finanţe, dintr-o nouă coaliţie.

Europenii vor urmări şi desfăşurarea alegerilor din Israel şi Iran. Potrivit RFI, sondajele arată că actualul premier conservator Benjamin Netanyahu va fi confirmat în funcţie, la scrutinul anticipat. Popularitatea sa este destul de mare, pe plan naţional, el mizând pe cartea securităţii şi pe ameninţarea iraniană a extremiştilor palestinieni, plănuind chiar să forţeze un atac armat împotriva instalaţiilor nucleare iraniene.

Cehia îşi va alege preşedintele, prin vot direct, pentru prima dată în istorie. Potrivit sondajelor, lupta politică se va purta între conservatorul Jan Fischer şi socialistul Milos Zeman. Un candidat ceva mai aparte este artistul si profesorul Vladimir Franz.