Summitul de la Bruxelles. Liderii statelor UE cer măsuri urgente împotriva imigrației ilegale

Reuniţi în summit european la Bruxelles, cei 27 au ridicat vocea joi împotriva imigraţiei ilegale, cerând "de urgenţă" o lege care să accelereze expulzările, la finalul unor discuţii care au evidenţiat, de asemenea, dezacorduri puternice în rândul Uniunii.

"Consiliul European solicită acţiuni decisive, la toate nivelurile, pentru a facilita, creşte şi accelera returnările din Uniunea Europeană", au spus statele membre în concluziile summitului, potrivit Agerpres.

Ei "invită" Comisia Europeană să prezinte rapid "o nouă propunere legislativă".

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anticipat luni, sugerând o nouă lege cu un calendar încă de stabilit.

Soluții controversate

O iniţiativă similară a eşuat în 2018, dar "şase ani mai târziu, dezbaterea a evoluat", "spre dreapta" spectrului politic, a subliniat un responsabil european.

Anterior, cei 27 au discutat pe larg despre "centrele de returnare", o propunere inflamabilă de a transfera migranţii în centre de primire din ţări terţe.

Italia Giorgiei Meloni, şefa guvernului şi a partidului de extremă dreapta Fratelli d'Italia, a ajuns la un acord controversat cu Albania, unde încep să sosească primii migranţi arestaţi în apele italiene.

Mai mulţi responsabili europeni au luat distanţă, printre care preşedintele francez Emmanuel Macron, "sceptic", şi cancelarul german Olaf Scholz.

"Centrele" nu "atacă niciuna dintre probleme şi chiar creează altele noi", a criticat premierul spaniol Pedro Sanchez.

În ofensivă, italienii au organizat, joi dimineaţă, o întâlnire informală în jurul Giorgiei Meloni pentru a promova aceste "soluţii inovatoare" împotriva imigraţiei ilegale.

Pentru ce pledează liderii europeni

Aproximativ zece ţări au fost în jurul mesei, printre care Ţările de Jos, Grecia, Austria, Polonia şi Ungaria naţionalistului Viktor Orban, unde va avea loc următorul summit european, la Budapesta pe 8 noiembrie.

Ursula von der Leyen a fost, de asemenea, prezentă.

Polonezul Donald Tusk a insistat asupra presiunii migratorii suportate de ţara sa. Polonia acuză Rusia şi Belarus că organizează un aflux de migranţi într-un atac "hibrid" menit să destabilizeze Uniunea Europeană în plin război din Ucraina.

Contrar atmosferei generale, spaniolul Pedro Sanchez a îndemnat să fie evidenţiate beneficiile imigraţiei legale, în special pentru muncă.

În mai, Uniunea Europeană a adoptat Pactul pentru migraţie şi azil, care ar trebui să intre în vigoare la jumătatea anului 2026, cu o înăsprire a "filtrelor" la frontiere şi un mecanism de solidaritate între cei 27 în primirea solicitanţilor de azil.

Germania, Franţa şi Spania pledează pentru accelerarea implementării acestuia.

Cum influențează extrema dreaptă

Problemele legate de migraţie revin pentru a buscula agenda, împinse în special de partidele de extremă dreapta, în ascensiune în multe ţări europene.

Unii din UE "aud ceea ce spunem de ani de zile", s-a bucurat lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, trecând prin Bruxelles pentru o întâlnire a Patrioţilor pentru Europa, a treia forţă politică a Parlamentului European după alegerile din iunie.

Mai multe guverne au ridicat vocea. "Motorul franco-german ne împinge să acţionăm", potrivit unui diplomat european, în timp ce mai puţin de 20% din deciziile de expulzare a migranţilor aflaţi în situaţie neregulamentară sunt urmate de efect în cadrul UE.

"Migraţia ilegală trebuie redusă. În acelaşi timp, UE trebuie să rămână deschisă imigraţiei lucrătorilor calificaţi", a pledat germanul Olaf Scholz.

Etapă de tranziție

Cererea pentru o nouă lege vine în timp ce numărul trecerilor ilegale detectate la frontierele Uniunii Europene a scăzut cu 42% în primele nouă luni ale anului 2024 faţă de aceeaşi perioadă din 2023, potrivit Agenţiei europene de supraveghere a frontierelor Frontex.

Acest summit european a avut loc într-o fază de tranziţie la Bruxelles, unde noua echipă a Comisiei ar urma să intre în funcţie la începutul lunii decembrie.

Reuniunea este marcată de dificultăţile întâmpinate de mai mulţi lideri europeni în ţările lor, în special Emmanuel Macron, slăbit de explozia deficitului în Franţa şi de legătura fragilă cu noul premier Michel Barnier, din rândul dreptei şi fără majoritate în Adunarea Naţională.