Statele Unite se tem că întărirea legăturilor militare dintre statele Uniunii Europene ar putea submina NATO

Statele Unite sunt îngrijorate că planurile Uniunii Europene pentru sporirea cooperării militare între statele membre riscă să submineze Alianţa Nord-Atlantică în contextul în care aceasta se confruntă cu revirimentul Rusiei, susţine publicaţia Financial Times.

„Nu vrem să vedem aceste eforturi ale Uniunii Europene atrăgând forţe şi necesar de forţe dinspre NATO spre UE”, a afirmat Katie Wheelbarger, un înalt oficial al Pentagonului cu atribuţiuni ce vizează Alianţa Nord-Atlantică.

Oficialul american a dorit de asemenea să sublinieze faptul că nu doreşte ca o cooperare mult mai strânsă între statele membre ale Uniunii să diminueze rolul NATO în Afganistan şi Irak.

Comentariile oficialului american vin înaintea întâlnirilor de la Bruxelles dintre secretarul Apărării al SUA, Jim Mattis şi miniştrii apărării din restul statelor membre NATO, întâlniri unde este de aşteptat ca oficialul american să îndemne statele membre să-şi sporească cheltuielile din domeniul apărării. De asemenea, Statele Unite urmăresc şi intensificarea cooperării între statele membre ale NATO, în special în contextul în care Washingtonul a plasat ameninţarea reprezentată de către Rusia  în topul noii strategii naţionale de apărare .

Mai puţin trei din cele 28 de state membre ale Uniunii Europe au căzut de acord în luna decembrie să-şi intensifice cooperarea în domeniul apărării pentru a întări apărarea comună a blocului comunitar. Noul aranjament european, cunoscut ca Pesco – permanent structured cooperation – prevede ca, iniţial, statele membre să-şi îndrepte atenţia asupra 17 arii de interes, precum pregătirea militară, apărarea cibernetică şi îmbunătăţirea mobilităţii forţelor din Europa.

Oficialii europeni au apreciat acordul Pesco – semnat de către toate statele membre cu excepţia Marii Britanii, Danemarcei şi Maltei – drept un punct de referinţă, subliniind însă faptul că rolul acestuia este de a completa şi nu concura cu NATO, după cum informează Financial Times.

Katie Wheelbarger, oficialul Pentagonului, a afirmat că Washingtonul susţine acest acord „atâta timp cât este complementar şi nu distrage de la activităţile şi cerinţele NATO”.

„Mobilitatea militară dacă este implementată corect va fi benefică atât Europei cât şi pentru NATO”, a afirmat aceasta. „Dar dacă nu există o transparenţă totală, dacă nu ne asigurăm că aceste necesităţi, fie că vorbim de infrastructură sau de schimbări legislative în şi între state, nu sunt bazate pe necesităţile NATO, atunci vorbim de scopuri divergente”.

Tomas Valasek, director al Carnegie Europe şi fostul ambasador slovac la NATO, a afirmat că orice efort din partea Statelor Unite împotriva politicii de securitate şi apărare comună a UE ar fi „o pierdere de timp şi energie”.

„Lucrurile sunt deja hotărâte”, a afirmat acesta. „Iniţial administraţia George W. Bush a pierdut patru ani de zile încercând să blocheze politica de apărare a UE înainte să ajungă la concluzia corectă că este preferabil să susţină această iniţiativă şi nu s-o oprească”.

Înaintea întrunirii NATO, secretarul Mattis a afirmat că Statele Unite vor căuta să „adreseze modernizarea alianţei şi împărţirea corectă a obligaţiilor în cadrul alianţei”.

„Vom continua astăzi să susţinem că fiecare stat membru trebuie să-şi respecte obligaţiile, partea corectă a acestor obligaţii”, a afirmat fostul general.

Doar cinci state europene respectă cerinţa alocării unui minim de 2% din PIB pentru cheltuieli militare, conform estimărilor NATO: Grecia, Estonia, Marea Britanie , România şi Polonia.

În plus, administraţia Trump va susţine în faţa partenerilor NATO respectarea cerinţei ca cel puţin 20% din totalul cheltuielilor pentru apărare să fie alocaţi pentru achiziţioanrea de tehnică şi echipament miltiar – o proporţie ce a fost respectată de mai puţin de jumătate din statele membre.

Statele Unite vor să susţină activ eforturile statelor NATO de a se asigura că trupele militare se pot deplasa prin Europa, în caz de necesitate. Miniştrii apărării vor discuta şi planul pentru constituirea unui nou centru de comandă NATO – primul de la sfârşitul Războiului Rece, fapt ce reflectă îngrijorarea cu privire la acţiunile Rusiei, după ce Moscova a anexat Peninsula Crimea în anul 2014.