Siguranța nucleară, pe agenda ultimei zile a summitului pentru pace privind Ucraina din Elveția

Se așteaptă ca siguranța nucleară, securitatea alimentară și asistența umanitară să se afle pe agenda celei de-a doua zile a summit-ului internațional de pace privind Ucraina din Elveția, relatează Euronews.

Peste 90 de țări, alături de reprezentanți ai organismelor internaționale, participă la summitul din stațiunea Bürgenstock din centrul Elveției.

Securitatea nucleară a fost o preocupare în rândul liderilor europeni încă din primele zile ale invaziei Rusiei.

Forțele ruse au preluat controlul centralei nucleare din Zaporojie în martie 2022.

Este cea mai mare instalație nucleară din Europa și, înainte de război, a furnizat 30% din energia electrică a Ucrainei, însă nu produce energie pentru rețeaua națională de electricitate din septembrie 2022.

Lupte intermitente în jurul centralei continuă, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, avertizând în aprilie că un accident  nuclear a fost extrem de aproape.

AIEA are o echipă de inspectori la fața locului de la sfârșitul anului 2022 și Grossi a avertizat că aceste „atacuri nesăbuite trebuie să înceteze imediat”.

El a mai spus că „doi ani de război afectează foarte mult siguranța nucleară la centrala nucleară Zaporojie” și că „fiecare dintre cei șapte piloni ai securității și securității nucleare ai AIEA au fost compromisi”.

În februarie 2022, forțele ruse au preluat controlul asupra centralei nucleare de la Cernobîl – locul unui dezastru nuclear catastrofal în 1986 – dar au abandonat locul în martie.

Siguranța alimentară

În februarie, Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale a declarat că „invazia Ucrainei de către Rusia a provocat cea mai mare creștere a insecurității alimentare globale pe timp de război din cel puțin un secol”.

Ucraina a fost supranumită „coșul de pâine al Europei”, iar solurile sale fertile o plasează printre primii trei exportatori de cereale din lume. Liniile de aprovizionare au fost masiv perturbate de rzăboi

Rusia a vizat adesea sectorul agricol al Ucrainei, între care infrastructura de producție, terenurile agricole, recoltele fermierilor și depozitele.

„Inițiativa Mării Negre, împreună cu Memorandumul de înțelegere privind facilitarea exporturilor de produse alimentare și îngrășăminte rusești, au reprezentat un colac de salvare pentru securitatea alimentară globală și un far de speranță într-o lume tulbure”, a spus secretarul General al Națiunilor Unite Antonio Guterres

Ocuparea peninsulei Crimeea și prezența flotei sale din Marea Neagră a însemnat, de asemenea, că rutele de aprovizionare pe mare prin Bosfor și în Marea Mediterană au fost afectate.

În iulie 2022, Turcia și Națiunile Unite au negociat un acord între Rusia și Ucraina care a permis exportul în siguranță de cereale ucrainene prin trei porturi la Marea Neagră. Aproape 33 de milioane de tone metrice de cereale au fost exportate în cadrul acordului, dar Rusia s-a retras în iulie anul trecut, invocând nemulțumirea față de condițiile care guvernează propriile exporturi și s-a prăbușit.

Anul trecut, Ucraina a devenit cea mai minată țară din lume cu muniții ascunse care perturbă productivitatea agricolă.

În martie anul trecut, Uniunea Europeană, Școala de Economie de la Kiev, Națiunile Unite și Banca Mondială au estimat că costul total al pierderilor și daunelor aduse sectorului agricol al Ucrainei a totalizat 40,2 USD (37,5 miliarde EUR).

„Se face istorie”

În prima zi a summit-ului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezis că „se face o istorie”, conferința propunându-și să pună bazele primilor pași către pace, deși experții și criticii nu se așteaptă la vreun progres majoră, întrucât Rusia nu participă.

Într-o scurtă declarație adresată reporterilor, alături de președintele elvețian Viola Amherd, la începutul summit-ului, Zelenski a declarat că întrunirea este un succes.

„Am reușit să aducem în fața lumii ideea că eforturile comune pot opri războiul și stabili o pace justă”.

Deși țara sa nu a participat, președintele rus Vladimir Putin a făcut vineri pasul rar de a-și expune cu claritate condițiile pentru încheierea războiului. Totuși propunerile sale nu au inclus nicio cerere nouă, iar Kievul le-a blamat drept „manipulative” și „absurde”.

Putin le-a spus vineri diplomaților și parlamentarilor înalți ruși că va ordona „imediat” o încetare a focului și va relua negocierile de pace dacă Ucraina renunță la aderarea la NATO și va începe să retragă trupele din patru regiuni pe care Moscova le-a anexat ilegal în 2022.

Deși cererile lui Putin nu sunt considerate de nicio relevanță de partea ucraineană, Kievul este în prezent în imposibilitatea de a negocia dintr-o poziție de forță, spun analiștii.