Serviciile de informații europene, în fața unui risc major de atentate. Ce este „efectul de undă”

Riscul era perceptibil, iar acum a fost demonstrat de două atacuri succesive în Franţa şi Belgia: serviciile europene de informaţii se află în faţa unui risc major de atentate, pe fondul războiului dintre Israel şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas.

Vineri, un rus de 20 de ani monitorizat pentru radicalizare a ucis un profesor la Arras, în nordul Franţei, în numele grupării Stat Islamic (IS), iar luni un tunisian radicalizat care trăia ilegal în Belgia a ucis doi suedezi, pretinzând, de asemenea, că s-a „inspirat" de la gruparea jihadistă.

„Toate statele europene sunt vulnerabile" în faţa revenirii „terorismului islamist", a avertizat marţi preşedintele francez Emmanuel Macron.

„Niciodată în istoria recentă Suedia şi interesele Suediei nu au fost atât de ameninţate ca astăzi", a estimat la rândul său prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, al cărui guvern a ridicat nivelul de alertă în august - la patru pe o scară de cinci, după o serie de incendieri ale Coranului.

Pe continentul european, creşterea ameninţării nu surprinde pe nimeni, dar faptele s-au accelerat brusc, notează France Presse.

Atacurile sângeroase ale Hamas în Israel din 7 octombrie au declanşat o dezbatere adesea dezgustătoare pe reţelele de socializare şi o explozie de comentarii mai mult sau mai puţin pline de ură, care au condus la o puternică polarizare a poziţiilor.

Efectul de „bulgăre de zăpadă"

Săptămâna trecută, un comunicat al Ministerului israelian de Externe a avertizat că Hamas face apel la „toţi susţinătorii săi din întreaga lume să organizeze o ' zi a furiei ' " pentru a „ataca israelieni şi evrei".

La Arras, la fel şi la Bruxelles, nu au fost vizaţi evrei. Ucigaşul profesorului a făcut însă o aluzie la conflictul din Israel în înregistrarea video de revendicare, potrivit unei surse apropiate de dosar.

„Indivizii deja radicalizaţi care sunt înclinaţi spre violenţă vor fi motivaţi de violenţă, indiferent dacă sunt sau nu apropiaţi de Hamas", a analizat pentru AFP Hans-Jakob Schindler, director al ONG-ului Counter-Extremism Project (CEP) .

Serviciile de securitate trebuie de asemenea să urmărească un „efect de undă" pe cât de pervers, pe atât de puternic: fiecare atac are un impact cu atât mai mare cu cât este postat în format video pe reţele, apoi salutat de simpatizanţi.

„Este probabil ca aceste atacuri să fie urmate de alte câteva, într-un efect de bulgăre de zăpadă", se teme Tore Hamming, analist la Centrul Internaţional pentru Studiul Radicalizării din Londra. „Până acum, toate par să fi fost comise de un actor singur şi nesofisticate. Dar acest lucru s-ar putea schimba", notează acesta.

În aprilie, doi fraţi sirieni de 29 şi 24 de ani au fost arestaţi, unul în nord, celălalt în sudul Germaniei, cel mai mare plănuind să „comită un atac asupra unei biserici din Suedia". Dacă ameninţarea venită de la indivizi care acţionează singuri - aşa-zişi „lupi singuratici" - este considerată cea mai acută şi cea mai complexă de controlat, nu este singura care le dă de lucru serviciilor.

Un motiv important de preocupare îl reprezintă în special europenii care au plecat pentru a se alătura califatului Stat Islamic în Siria şi Irak începând din 2014, au fost condamnaţi la întoarcere, iar mulţi dintre ei şi-au ispăşit deja pedeapsa. „Serviciile se tem de reconstituirea reţelelor", notează o magistrată europeană sub acoperirea anonimatului.

„Există impresia că ne aflăm oarecum într-un moment de recompunere". În anumite dosare „are loc un schimb de informaţii fluid şi în timp real" între ţările membre UE, a explicat ea. Dar serviciile, prin natura lor, sunt reticente în a-şi împărtăşi informaţiile în cadru multilateral.

„Adesea, acest lucru se întâmplă bilateral", a menţionat aceasta. Marţi, fiecare ţară europeană aplica propriile criterii. Italia a indicat că a „întărit măsurile preventive" în urma evenimentelor din Israel, fără a preciza care dintre ele.

În Danemarca şi Spania, nivelul de alertă a rămas la acelaşi nivel, potrivit unor surse oficiale. Poliţia spaniolă a indicat că şi-a întărit prezenţa „în apropierea locurilor de interes precum sinagogi".

Europa nu este singura care se confruntă cu această ameninţare. Săptămâna trecută, un angajat al ambasadei Israelului în China a fost atacat la Beijing. Suspectul, un străin, a fost arestat.

Autorităţile nu au mai comunicat de atunci alte detalii. Duminică, un bărbat de 71 de ani a înjunghiat o femeie musulmană şi un băiat de şase ani în apropiere de Chicago, în SUA, un atac despre care poliţia spune că este legat de războiul dintre Israel şi Hamas, aminteşte AFP.