Săptămâna de muncă de patru zile, „un succes răsunător” în Islanda
0Un program-pilot din Islanda în cadrul căruia angajaţii au muncit doar patru zile pe săptămână a fost descris drept „un succes răsunător” de către cercetători.
În cadrul programului-pilot care a avut loc între 2015 şi 2019 în Islanda, angajaţii au fost plătiţi cu aceeaşi sumă pentru un program de muncă mai scurt. Conform cercetătorilor care au studiat efectele programului, productivitatea angajaţilor fie a rămas la acelaşi nivel, fie a crescut în majoritatea cazurilor.
Programul a fost organizat de către consiliul local din Reykjavik în parteneriat cu guvernul naţional şi a inclus peste 2.500 de angajaţi, aproximativ 1% din populaţia totală a Islandei.
Mulţi dintre aceştia au trecut de la o săptămână de muncă de 40 de ore la una cu 35 ori 36 de ore, confrom BBC.
Programul a determinat sindicatele din Islanda să negocieze din nou majoritatea contractelor de muncă, iar în prezent 86% din numărul total de angajaţi din Islanda fie lucrează mai puţine ore pentru acelaşi salariu, fie vor căpăta dreptul de a o face în viitorul apropiat.
Persoanele incluse în program au spus că s-au simţit mai puţin stresate, considerând că sănătatea şi echilibrul dintre muncă şi viaţa personală s-au îmbunătăţit semnificativ.
„Studiul arată că cel mai mare program-pilot al unei săptămâni de muncă mai scurte în sectorul public a fost din toate punctele de vedere un succes răsunător”, a declarat Will Stronge, unul dintre cercetătorii implicaţi în proiect. „Arată că sectorul public este potrivit pentru pionierat în acest caz şi oferă lecţii care pot fi învăţate şi de alte state”, a mai adăugat acesta.
Spania derulează deja un program-pilot al unei săptămâni de muncă de patru zile pentru mai multe companii, o măsură luată sub presiunea provocărilor economice aduse de pandemia de COVID-19. Nu este de altfel singurul caz. Compania Unilever oferă angajaţilor din Noua Zeelandă oportunitatea de a-şi reduce numărul de ore muncite cu 20% fără a pierde bani din salariu, într-un test care caută să înţeleagă impactul unei astfel de măsuri generalizate asupra productivităţii şi a gradului de mulţumire al angajaţilor.