Rusia şi SUA nu s-au înţeles la cina din Paris. Barack Obama şi David Cameron denunţă situaţia „inacceptabilă” din Ucraina

După ce şefii diplomaţiei din Rusia şi Statele Unite nu au reuşit să ajungă la un acord miercuri, la Paris, în legătură cu situaţia din Ucraina, preşedintele american, Barack Obama, şi premierul Marii Britanii, David Cameron, au apreciat că situaţia actuală este una „inacceptabilă”, transmite AFP.

Deşi miercuri au apărut informaţii potrivit cărora cele două superputeri ar fi ajuns la un acord în privinţa detensionării situaţiei din Crimeea, anunţ făcut de Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, acestea au fost infirmate apoi de omologul său american, John Kerry. Cei doi au participat la o întrevedere comună cu mai mulţi şefi ai diplomaţiei din Franţa, Germania, precum şi din Marea Britanie

„Statele Unite şi Rusia au convenit să ajute Ucraina să pună în aplicare acordurile semnate la Kiev pe 21 februarie”, a informat Rusia prin vocea ministrului său de Externe, Serghei Lavrov. După câteva ore, Statele Unite anunţau că dezmit realizarea unui progres real în negocieri, singurul lucru convenit în cadrul lor fiind continuarea discuţiilor.

„Am avut o discuţie intensă, am făcut schimb de idei. Avem amândoi anumite opinii cu care ne întoarcem acasă, cu speranţa că lucrurile pe care le-am discutat astăzi ne vor conduce la detensionarea situaţiei din Ucraina”, a spus John Kerry, infirmând orice alt acord cu Rusia.

SUA: „Rusia plăteşte deja pentru intervenţia sa”

După aceste informaţii contradictorii, liderii Statelor Unite şi ai Marii Britanii au anunţat, în urma unei convorbiri telefonice, că situaţia din Ucraina a ajuns să fie una „inacceptabilă”, menţionând totodată că Rusia a început deja să plăteascî pentru intervenţia sa militară din Crimeea.

„Ne exprimăm grava preocupare faţă de încălcările evidente de către Rusia a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Situaţia actuală este inacceptabilă. Rusia a început deja să plătească pentru faptele sale, prin scăderea încrederii unor investitori”, a informat miercuri seara Casa Albă.

La rândul său, David Cameron a mai anunţat că există un acord între cei doi aliaţi pentru a recunoaşte necesitatea de a lucra împreună în detensionarea situaţiei din Ucraina.

NATO: Intensificăm cooperarea cu Ucraina în detrimentul celei cu Rusia

Tot miercuri, Alianţa Nord-Atlantică (NATO) a decis să intensifice procesul de cooperare cu autorităţile din Ucraina, însă a anunţat că va suspenda o serie de iniţiative cumune cu Federaţia Rusă.

„Măsurile pe care le-am luat transmit un mesaj clar Rusiei, şi anume că trebuie să detensioneze situaţia din Ucraina”, a declarat Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO.

„Am decis ca, pentru moment, toate întâlnirile cu Rusia, fie ele la nivel de oficiali civili sau militari să nu mai aibă loc. În plus, am decis reevaluarea întregii cooperări NATO-Rusia”, a mai precizat Rasmussen.

Rusia ameninţă ca va confisca bunurile firmelor americane de pe teritoriul său

În legătură cu sancţiunile economice pe care Statele Unite vor să le impună Rusiei dacă aceasta nu îşi va retrage trupele combatante din Crimeea, şeful diplomaţiei de la Moscova a precizat că asemenea măsuri sunt „contraproductive” pentru ambele părţi.

„Ne-am opus întodeauna politicilor privind sancţiunile unilaterale. Sper că partenerii noştri vor înţelege caracterul contraproductiv al acestor acţiuni”, a afirmat Serghei Lavrov.

În acelaşi timp, Rusia a anunţat că are în vedere confiscarea bunurilor firmelor europene şi americane din ţara sa, dacă Occidentul va impune sancţiuni.

„Lucrăm la un proiect de lege care să permita asemenea prerogrative preşedintelui şi Guvernului”, a declarat de curând Andrei Klişas, şeful Comisiei legislative din Camera superioară a Parlamentului rus.

Anterior, Vladimir Putin a anunţat că tensiunile din Ucraina nu trebuie să influenţeze cooperarea economică.

Emisar ONU, alungat din Crimeea de către indivizi înarmaţi

Într-o încercare de a evalua situaţia de pe teren, 18 state membre OSCE au decis să trimită miercuri 35 de militari neînarmaţi în Crimeea. Drumul lor a fost însă oprit în faţa sediului Forţelor navale, unde Robert Serry, emisarul Naţiunilor Unite în regiunea autonomă ucraineană Crimeea, a fost ameninţat de către indivizi înarmaţi.

Revenit cu bine la hotel, emisarul ONU a anunţat că pentru moment îşi suspendă misiunea sa diplomatică, însă va reveni în Kiev. „Emisarul ONU în Crimeea, aflat în Istanbul acum, va reveni în scurt timp la Kiev pentru a-şi continua misiunea, care a fost întreruptă în urma incidentului”, a anunţat Farhan Haq, un purtător de cuvânt al ONU.

Traian Băsescu, prezent joi la reuniunea de urgenţă a Consiliului European pe tema situaţiei din Ucraina

Şefii de stat ai Uniunii Europene au decis să se reunească joi în sesiune extraordinară la Bruxelles pentru a discuta despre situaţia din Ucraina, mai ales după eşecul negocierilor de la Paris, acolo unde ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi omologul său american, John Kerry, nu au putut ajunge la un acord.

Preşedintele României va fi prezent joi la această reuniune oficială care va avea ca temă situaţia din Ucraina. Şeful statului va susţine o declaraţie de presă joi dimineaţă, la ora 09.00, pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” din Otopeni. 

Citeşte şi:

NATO sporeşte cooperarea cu Ucraina în detrimentul celei cu Rusia

Alianţa Nord-Atlantică (NATO) a anunţat, miercuri seară, că va intensifica procesul de cooperare cu Ucraina, însă va suspenda câteva iniţiative comune cu Federaţia Rusă, în contextul crizei din Crimeea, informează AFP.

Washingtonul sporeşte susţinerea militară acordată Poloniei şi statelor baltice

Statele Unite au anunţat că vor intensifica antrenamentele aeriene comune cu Polonia şi contribui mai mult la protejarea spaţiului aerian al statelor baltice, a anunţat miercuri secretarul american al Apărării Chuck Hagel, citat de agenţia AFP.

Rusia încearcă să extindă scenariul din Crimeea în Doneţk

Protestatarii rusofili din Doneţk, evacuaţi miercuri dimineaţa din clădirile administrative pe care le-au ocupat în ultimele zile, se adună în număr tot mai mare în faţa clădirii principale a guvernului regional şi s-au postat în faţa cordoanelor de poliţişti, alimentând temerile potrivit cărora ar putea izbucni noi violenţe.