Rusia profită de tensiunile politice de la Kiev, iar occidentalii și-ar putea întoarce și ei ochii de la Ucraina

Ucrainenii de pe străzile Kievului tocmai reflectau că a trecut o săptămână de când Rusia a efectuat cel mai mare atac cu drone asupra capitalei, când au asistat la un alt tip de atac.

Primarul Kievului și rivalul politic de lungă durată al președintelui, Vitali Klitciko, a declarat vineri, 1 decembrie, presei germane, că Ucraina „alunecă către autoritarism” sub conducerea lui Volodimir Zelenski.

„ A fost o critică publică fără precedent, care nu a fost văzută de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, precum și punctul culminant al nemulțumirii personale tot mai mari în rândul vechilor dușmani ai președintelui, oboselii de război și frustrarea că aliații occidentali își întorc ochii de la Ucraina ”, scrie Financial Times .

„La un moment dat vom înceta să fim diferiți de Rusia, unde totul depinde de capriciile unei persoane”, a spus Kliciko, un fost boxer profesionist despre care se crede că are ambiții prezidențiale.

„Oamenii se întreabă de ce nu am fost mai bine pregătiți pentru acest război, de ce Zelenski a negat până în ultima clipă că se va întâmpla... sau cum au putut rușii să ajungă atât de repede la Kiev”, a adăugat el.

Duminică, Zelenski a răspuns făcând un apel la public să-și „amintească că bătălia pentru soarta Ucrainei continuă” și că „nu se poartă pe rețelele de socializare, nici în dispute pe probleme politice, nici în certuri”.

Financial Times scrie că sâmbătă, Zelenski a declanșat o altă ceartă interzicând predecesorului său și oponentului politic, Petro Poroșenko, să părăsească țara pentru o serie de întâlniri, inclusiv cu premierul ungar Viktor Orban. Serviciul de Securitate al Ucrainei a spus că a recomandat parlamentului să revoce permisul de călătorie al lui Poroșenko după ce a aflat despre întâlnirea cu Orban. Agenția susține că serviciile de informații ruse au plănuit să folosească această întâlnire în propriile scopuri de propagandă și să semene discordie la Kiev. Însuși Poroșenko insistă că a vrut să încerce să-l convingă pe premierul ungar să-și schimbe părerea cu privire la începerea negocierilor privind aderarea Ucrainei la UE.

Vrajba politică, spun analiștii, poate fi văzută ca un semn îngrijorător că unitatea care a ținut țara unită în fața agresiunii ruse începe să se spargă. Și asta într-un moment în care războiul ajunge la un impas obositor după o contraofensivă ucraineană nereușită.

Adâncirea diviziunilor și aruncarea cu noroi are loc pe fondul dezbaterilor aprinse din SUA și UE cu privire la viitorul ajutorului financiar și militar pentru Kiev. Unii oficiali și analiști din Ucraina se tem că aceste conflicte interne ar putea împiedica aliații occidentali să continue să ofere sprijin.

După invazia pe scară largă a Rusiei de anul trecut, Zelenski a declarat legea marțială, iar parlamentul Ucrainei a început să stabilească legi pentru a sprijini puterile de urgență de care președintele are nevoie pentru a proteja țara și pentru a o pune pe șinele militare. Dar consensul politic despre Zelenski și acțiunile sale începe să se clatine pe măsură ce războiul se prelungește.

„Politica s-a întors cu siguranță”, a spus un oficial ucrainean din cercul apropiat al lui Zelenski.

Pe lângă rivalitatea politică, tensiunile dintre Zelenski și comandantul Forțelor Armate, generalul Valeri Zalujnîi, se adună de mai bine de un an. Dar publicul a devenit conștient de tensiunea din relația lor abia luna trecută, când Zalujnîi a acordat un interviu pentru The Economist în care a spus că războiul a ajuns într-o „fundătură”.

Zelenski i-a răspuns imediat, insistând că „fundătură” este termenul greșit, deși a recunoscut ulterior că contraofensiva nu și-a atins obiectivele. Apoi Zelenski l-a concediat pe un comandant considerat apropiat de Zalujnîi, fără să-l informeze despre asta. În conflict s-au alăturat și membri ai partidului prezidențial Servitorul Poporului, atacându-l public pe șefului Statului Major al armatei și cerând înlocuirea acestuia.

„Rivalitatea pare să aibă fundamente politice după ce sondajele recente au arătat că Zelenski și Zalujnîi ar fi la egalitate dacă alegerile ar avea loc acum”, scrie Financial Times.

Alegeri în timp de război?

Zelenski a respins ideea de a organiza alegeri în timp de război, iar aproximativ 80% dintre ucraineni cred, de asemenea, că acum nu este momentul potrivit pentru vot. Dar ar putea fi tentat să se răzgândească și să organizeze alegeri anticipate înainte ca popularitatea sa să scadă și mai mult, spun oamenii din interior. Zelenski i-a avertizat și pe generalii ucraineni împotriva amestecului în politică, spunând că ar fi o „greșeală uriașă”.

În timp ce unii de la Kiev cred că luptele interne sunt pur și simplu o întoarcere la politica ucraineană normală, alții văd mâna Kremlinului în asta. Președintele Parlamentului Ucrainei, Ruslan Stefanchuk, a respins afirmațiile privind un conflict între Zelenski și Zalujnîi drept „propaganda rusă” răspândită de canalele ruse. Un oficial de rang înalt al guvernului ucrainean a mai spus publicației că „nu a existat niciun conflict, ci doar dezinformare”.

Șeful serviciului informații externe al Ucrainei, Oleksandr Litvinenko, a avertizat într-o evaluare publică rară a războiului, de luna trecută, că Moscova își intensifică eforturile de a diviza și destabiliza Ucraina, inclusiv prin aprovizionarea nemulțumirii în rândul elitei politice și militare a țării, în speranța de a influența o schimbare a conducerii.

„Rușilor nu le pasă cine va ajunge la putere după actuala conducere. Ei sunt convinși că oricine ar fi, nu va putea controla situația și Ucraina va plonja în haos”, a spus Litvinenko.