Românii din Cernăuţi refuză mobilizarea. „Nu vrem să fim carne de tun în conflictul cu mercenarii ruşi“
0Ordinele de recrutare trimise de autorităţile de la Kiev i-au revoltat pe românii din vestul Ucrainei, care se opun luptelor din est.
Etnicii români din satele aflate în regiunea Cernăuţi sunt revoltaţi faţă de decizia autorităţilor de la Kiev de a cere băieţilor peste 18 ani să se înroleze în armată pentru a fi trimişi în provincile estice, Doneţk şi Lugansk, unde separatiştii proruşi luptă împotriva forţelor guvernamentale.
Potrivit martorilor de la faţa locului, sătenii din mai multe localităţi au construit baricade din lemn pentru a bloca drumurile principale, inclusiv cel spre Kiev, de teamă că bărbaţii vor fi recrutaţi cu forţa.
Mamele tinerilor sunt cele mai vehemente, afirmând că nu vor elibera drumurile până când nu vor fi retrase ordinele de mobilizare.
Primăriile din Ostriţa, Voloca, Ciagor şi Corovia au primit 516 ordine de chemare la mobilizare, printre care şi pentru fete cu studii medicale.
„Situaţia este foarte tensionată în rândul românilor pentru că familiile băieţilor se opun recrutării acestora. Nu dorim să devenim carne de tun într-un conflict politic, al sferelor de influenţă. Dacă Ucraina ar fi fost în război cu un alt stat, am fi înţeles, însă în acest caz conducerea statului trebuie să meargă în estul ţării şi să negocieze o soluţie de pace. Oamenii nu vor ca băieţii lor să lupte împotriva unor mercenari bine antrenaţi din Rusia sau Cecenia. Armata ucraineană nu are nici măcar suficiente echipamente de protecţie, iar băieţilor le lipseşte instrucţia militară“, a comentat scriitorul Vasile Tărâţeanu, din Cernăuţi, în exclusivitate pentru „Adevărul“.
Scriitorul ucrainean de origine română a declarat că oamenii din mai multe sate se gândesc chiar să părăsească ţara, dacă nu se va găsi o soluţie pentru a pune capăt acestui conflict civil. Criza din regiunea Cernăuţi s-a declanşat în urmă cu câteva zile, după ce autorităţile de la Kiev au promulgat o hotărâre de mobilizare parţială în armată, pentru a face faţă dezastrului din estul ţării.
Potrivit scriitorului, primii care s-au revoltat faţă de decizie au fost chiar ucrainenii din raionul Secureni, urmaţi de etnicii români. „Am susţinut tranziţia spre o societate democratică, suntem de acord cu asocierea la UE, dar preşedinţia Ucrainei, aleasă acum printr-un vot corect, trebuie să ne asigure o revenire la pace. Indiferent de compromisuri, preferăm o pace dureroasă unui război nedrept“, a afirmat Tărâţeanu.
În ciuda tensiunilor, între etnicii români şi conaţionalii ucraineni nu s-au produs incidente, ambele părţi fiind nemulţumite de abordarea politicienilor de la Kiev în ceea ce priveşte criza secesionistă din estul ţării.