România își consolidează apărarea pentru a împiedica războiul din Ucraina să ajungă în spațiul NATO | Reportaj Reuters

România își mută apărarea antiaeriană mai aproape de satele sale de pe Dunăre, la granița cu Ucraina, unde dronele rusești au atacat instalații de cereale. Totodată, au fost create mai multe posturi militare de observare și patrule în zonă, au declarat două surse de apărare de rang înalt.

Măsurile, împreună cu desfășurarea a patru avioane de luptă F-16 suplimentare ale SUA și o zonă de interdicție aeriană extinsă, sunt un semn al îngrijorării tot mai mari din România și din alianța NATO că războiul din Ucraina s-ar putea extinde pe teritoriul său, potrivit reuters.com.

În luna noiembrie a anului trecut, o rachetă a lovit sudul Poloniei, omorând două persoane și provocând o scurtă alarmă de securitate, deși ulterior s-a stabilit că apărarea aeriană ucraineană a fost de vină. Acum, România se află în centrul atenției.

La scurt timp după ce s-a retras din acordul privind cerealele din Marea Neagră, la 17 iulie, Moscova a început să vizeze porturile și depozitele ucrainene de-a lungul Dunării, într-o încercare aparentă de a bloca principala rută alternativă pentru exporturile agricole ale Ucrainei.

Printre ținte se numărau porturile ucrainene Izmail și Reni, ambele situate peste Dunăre față de teritoriul românesc.

Incidentele izolate de aterizare a unor piese de drone în România subliniază riscul unei neînțelegeri între Rusia și NATO, determinând forțele armate române să sporească securitatea în zonă pentru a proteja civilii, au declarat cele două surse.

Armata a construit două adăposturi antiaeriene în micul cătun Plauru, la doar câteva sute de metri de Izmail, iar locuitorii din zona mai largă primesc alerte pe telefoanele mobile atunci când dronele rusești sunt detectate în direcția lor.

Tudor Cernega, primarul comunei Ceatalchioi, care include cătunul Plauru, a declarat, totuși, că semnalul slab al telefoanelor mobile de acolo a limitat eficiența avertismentelor.

Într-o declarație de vinerea trecută, Ministerul Apărării din România a declarat că aproximativ 100 de soldați americani și patru avioane F-16 Fighting Falcon de concepție americană au ajuns la baza militară aeriană de la Borcea, la aproximativ 150 km sud de Izmail.

De la jumătatea lunii septembrie, ministerul a extins, de asemenea, o zonă de interdicție aeriană de-a lungul unei secțiuni a frontierei cu Ucraina până la 30 km în interiorul României și până la o înălțime de 4.000 de metri, ca măsură de descurajare împotriva dronelor rusești care intră în spațiul aerian românesc pentru a atinge ținte inamice.

Nu România este ținta

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi reporterilor de la Kiev că nu există dovezi că loviturile rusești în apropierea graniței dintre Ucraina și România au fost un atac deliberat asupra României, dar le-a descris ca fiind "nesăbuite" și "destabilizatoare".

Purtătorul de cuvânt al Ministerului român al Apărării, Constantin Spînu, a declarat, de asemenea, că nu există niciun indiciu că Rusia a vizat România, dar că natura atacurilor pe teritoriul ucrainean din apropiere face practic imposibilă prevenirea tuturor încălcărilor.

"Dronele rusești zboară la altitudini foarte joase, uneori la mai puțin de 200 de metri deasupra solului, sunt construite în așa fel încât cel puțin reflectă undele radar", a spus el.

"Nicio țară din lume nu își poate proteja 100% spațiul aerian împotriva tuturor mijloacelor de atac".

Sursele din domeniul apărării au declarat că nu cunosc niciun caz în care drone rusești complet funcționale să fi intrat în spațiul aerian al României și că cele trei cazuri cunoscute de drone sau resturi ale acestora care au căzut în interiorul țării nu au implicat explozibili.

De asemenea, acestea au descris o schimbare în tacticile rusești care ar putea face ca greșelile să fie mai probabile.

În iulie, când campania de bombardamente de pe Dunăre a început în mod serios, rușii au avut un succes mai bine țintit, deoarece Ucraina nu instalase sisteme extinse de apărare aeriană în zonă.

Acum, că a făcut-o, dronele de atac tind să zboare mai jos, ceea ce le face mai greu de lovit, urmează adesea cursul Dunării și sosesc în roiuri, posibil implicând drone fictive, pentru a încerca să epuizeze apărarea Ucrainei, au declarat sursele.

Primarul din Cernega a declarat că se bucură că avertismentele sale privind căderea de piese de drone în zonă au fost auzite.

"Acum două luni, când am menționat suspiciunea că o dronă ar fi putut cădea aici, nu am fost luat în serios", a declarat el pentru Reuters. "Lucrurile s-au schimbat acum".