Reapariţia mâinii lipsă a unei statui din Belgia deschide o nouă dezbatere asupra trecutului colonial al ţării

Mâna de bronz din statuia unui grup statuar din Ostende, Belgia, reprezentând congolezi care-şi înalţă privirile recunoscătoare spre regele Leopold II,  reapare pentru scurt timp suscitând dezbateri asupra trecutului colonial sângeros al acestei ţări.

Ostende este cunoscut ca fiind reşedinţa de vară a regelui Leopold II. În ultimii săi ani de viaţă, aici au fost construite numeroase edificii precum Galeriile Regale, Biserica Sfinţii Petru şi Pavel, teatrul şi clădirea Poştei, urmând ca în anii ’30 să fie inaugurată şi controversata statuie ecvestră reprezentând „sprijinul providenţial”  acordat congolezilor de către rege.

 În 2004, un activist a tăiat braţul unui congolez din grupul statuar, iar potrivit The Guardian,  autorităţile au cercetat  acest act misterios timp de 15 ani. Mâna stângă a sclavului a fost înlăturată, gestul făcând referire la o pedeapsă comună impusă populaţiei  din Congo în timpul domniei monarhului belgian de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Vandalismul activiştilor încearcă să pună în discuţie reprezentările din spaţiul public asupra colonialismului şi al modului în care structurile coloniale sunt perpetuate sub noi forme, denunţând  totodată faptul că acest trecut întunecat este eludat de monumentele istorice care celebrează patrimoniul cultural-istoric al Belgiei. 

Grupul de activişti anonimi cunoscuţi sub numele „De Stoeten Ostendenoare”  ( n.r. Ostenderii curajoşi), autorii actului de vandalism, s-au oferit ulterior să returneze mâna lipsă numai dacă familia regală şi statul belgian adresează  scuze oficiale pentru istoria colonială.

Mâna de bronz a statuii sclavului nu a fost văzută din acea zi, în ciuda unei anchete a poliţiei şi chiar a arestării unui jurnalist suspectat în mod greşit de implicarea în crima motivată politic.

Luna aceasta, un grup de experţi al Organizatiei Naţiunilor Unite a prezentat un raport realizat în urma unei misiuni de observare în cadrul caruia sunt făcute recomandări cu privire la continuarea procesului de decolonizare, iar scuzele oficiale ale statului belgian  reprezintă un prim pas spre reconcilierea cu propriul trecut, eradicând astfel rădăcinile rasismului cu care se confruntă în prezent persoanele de origine africană : 

„Am descoperit dovezi evidente cu privire la discriminarea rasială, endemică în sânul instituţiilor din Belgia. Persoanele de origine africană sunt victimele acestei discriminări în cadrul exercitării drepturilor economice, sociale şi culturale, precum şi în ceea ce priveşte educaţia, a perspectivelor de angajare şi accesul la locuinţă”, a explicat Michal Balcerzak, preşedintele grupului de experţi.

Recomandările grupului de experţi ONU au dat astfel ocazia unui nou gest simbolic din partea activiştilor din Ostende 

În timpul unei dezbateri  în Gent, unde ministrul belgian al culturii, Sven Gatz, discuta despre politicile ţării faţă de Republica democrată Congo de astăzi, un purtător de cuvânt al grupului, Piet Wittevrongel, în vârstă de 71 de ani, s-a apropiat de scenă ţinând faimoasa mâna de bronz.

"Suntem dispuşi să returnăm mâna statuii  în schimbul scuzelor oficiale din partea  casei regale pentru ororile comise în fosta colonie", a spus Wittevrongel. "Vrem să se admită că trecutul nostru colonial a fost o mizerie. Vrem să se returneze rudelor sale  cei trei dinţi, ţinuţi în Palatul de Justiţie de la Bruxelles, al primului ministru Patrice Lumumba asasinat cu sprijinul statului belgian. Patrice Lumumba are dreptul să fie îngropat official.", s-a exprimat Piet Wittevrongel.

Republica democrată Congo de astăzi a fost gestionată de regele  Leopold II ca o proprietate privată între anii 1885-1908, jefuind ţara de resursele sale bogate până când  a fost lăsată moştenire statului belgian, sub presiunea comunităţii internaţionale. Estimările deceselor din această perioadă variază de la 10 milioane la 15 milioane de oameni.

Republică Democrată Congo a obţinut în cele din urmă independenţa  în anul 1960.

În 2002, Belgia şi-a cerut scuze oficiale pentru rolul său în asasinarea lui Patrice Lumumba, liderul congolez al independenţei şi primul prim-ministru al republicii.

Ministrul belgian de externe, Louis Michel, tatăl prim-ministrului ţării, Charles Michel, a citit scuzele în timpul unei dezbateri în Parlament, ca urmare a unui raport oficial despre moartea lui Lumumba.

Gatz nu a putut promite  astfel de scuze oficiale, iar Wittevrongel s-a întors acasă cu mâna statuii, lansând un avertisment: "Dacă aceste scuze nu sunt făcute", a spus el, "De Stoeten Ostendenoare îşi va lua mâna în mormânt. Poate vom adăuga şi un deget mijlociu ridicat. ", relatează The Guardian.

Premierul belgian, care a descris raportul grupului ONU drept "foarte ciudat", a promis să răspundă în întregime atunci când raportul ONU va fi finalizat, în septembrie.