Reacția Rusiei la armele cu rază lungă de acţiune livrate de Occident Kievului

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că forţele ruse vor răspunde livrării de arme cu rază de acţiune lungă Kievului de către Occident şi vor împinge forţele ucrainene şi mai departe de frontierele ruse, prin creare unei zone-tampon, informează Reuters şi AFP.

Într-un interviu pentru televiziunea de stat Rossia-24 şi pentru agenţia oficială RIA Novosti, Serghei Lavrov a spus că toată lumea doreşte ca actualul conflict din Ucraina - pe care Moscova îl numeşte „operaţiune militară specială" - să înceteze, dar că sprijinul acordat Kievului de Occident joacă un rol important în modul în care Rusia abordează campania.

Doi oficiali americani au declarat marţi că Washingtonul pregăteşte un nou pachet de ajutor militar în valoare de 2,2 miliarde de dolari, care ar urma să includă pentru prima dată de la declanşarea războiului rachete cu rază de acţiune lungă.

„Căutăm acum să împingem înapoi armata ucraineană până la o distanţă ce nu va mai presupune nicio ameninţare la adresa teritoriilor noastre", a declarat Lavrov.

„Cu cât mai mare este raza de acţiune a armelor livrate regimului de la Kiev, cu atât mai departe îi vom respinge noi (pe ucraineni) de la teritoriile care sunt parte a ţării noastre", a subliniat Levrov.

Rachetele cu rază de acţiune lungă i-ar permite Ucrainei - care a declarat că plănuieşte să recucerească toate teritoriile sale cu forţa, inclusiv Crimeea anexată - să lovească mai în adâncul teritoriului rus.

Pentru Rusia este important cum se termină războiul

Kremlinul a declarat miercuri că astfel de rachete vor duce la o escaladare a conflictului, dar nu vor schimba cursul lui.

Lavrov a insistat că toată lumea îşi doreşte ca războiul pe care Rusia l-a început acum aproape un an în Ucraina să se încheie, dar a apreciat că ceea ce contează nu este când se termină, ci cum se termină, pentru Rusia fiind importantă calitatea rezultatului, potrivit EFE.

„Cu toţii vrem să se încheie, însă nu factorul timp este cel care contează, factorul esenţă este important aici, factorul calitatea rezultatelor pe care îl oferim poporului nostru (...)'', a spus Lavrov.

Preşedintele rus Vladimir Putin a trimis zeci de mii de soldaţi ruşi în Ucraina, în februarie anul trecut. Putin a declarat că această „operaţiune militară specială" este necesară pentru a apăra propria securitate a Rusiei şi a contracara ceea ce el a descris drept eforturile Occidentului de a opri şi slăbi Moscova.

Ucraina şi Occidentul acuză Rusia că a declanşat un război ilegal, menit să-i extindă teritoriul.

În acelaşi interviu televizat, Serghei Lavrov a acuzat ţările occidentale că susţin Ucraina pentru a pune capăt „problemei ruse", acuzând-o în special pe şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în vizită la Kiev.

Von der Leyen „a declarat că rezultatul războiului trebuie să fie înfrângerea Rusiei şi o înfrângere după care ea să nu se ridice timp de decenii. Aceasta nu-i rasism, nazism şi o tentativă de a pune capăt problemei ruse?".

De asemenea, ministrul de externe rus a acuzat SUA că au fost direct implicate în exploziile ce au avariat major gazoductele Nord Stream care trec prin Marea Baltică, anul trecut.

Lavrov nu a oferit dovezi în susţinerea acuzaţiilor sale.

Înainte de aceasta, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat Regatul Unit că a aruncat în aer gazoductele Nord Stream, acuzaţii respinse de Londra, aminteşte Reuters.

În acelaşi interviu, Lavrov a spus că Occidentul minte în legătură cu refuzul Rusiei de a negocia în problema Ucrainei şi că el încearcă să întoarcă Republica Moldova, Georgia şi fostele republici sovietice împotriva Moscovei.

În schimb, Lavrov susține că Rusia nu are nevoie de niciun ajutor din partea aliaţilor săi pentru "operaţiunea militară" din Ucraina. El a subliniat că Rusia are tot ce-i trebuie pentru a face faţă acestui conflict şi nu le-a solicitat ţărilor membre ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) - organizaţie condusă de Moscova, din care fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan şi Tadjikistan - să ofere sprijin material Moscovei.