Războiul din Ucraina a „deschis cutia Pandorei” armelor cu rază lungă de acțiune în Europa
0SUA intenționează să desfășoare arme cu rază lungă de acțiune în Europa, iar aliații săi își întăresc arsenalele. Războiul din Ucraina a deschis „cutia Pandorei” pentru aceste capacități, spune un expert în arme nucleare. NATO și Rusia intră pe un teritoriu periculos cu risc de escaladare.
În războiul său brutal împotriva Ucrainei, Rusia a folosit rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac unidirecțional, pentru a lovi orașele ucrainene și a existat o recunoaștere a faptului că Rusia ar putea lupta cu Occidentul cu capacități pe care acesta din urmă le-a lăsat să se atrofieze.
Aceste lovituri profunde și alte elemente ale războiului au deschis ochii Europei și SUA, deschizând „cutia Pandorei” pentru acumularea de mai multe arme cu rază lungă de acțiune, stârnind îngrijorări de escaladare nemaivăzută de la Războiul Rece .
La începutul acestei luni, SUA și câțiva aliați ai NATO au anunțat că vor amplasa noi rachete cu rază lungă de acțiune în Germania începând cu 2026. Armele convenționale includ SM-6 Tomahawk și arme hipersonice „care au o rază de acțiune semnificativ mai mare decât cele terestre actuale din Europa”.
În plus, mai multe state europene au semnat o inițiativă comună pentru a dezvolta noi rachete de croazieră lansate la sol . Ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, a spus că este „în mod clar un segment pe care nu îl avem”. Polonia, Germania și Italia au fost, de asemenea, de acord cu planul și au spus că intenționează să aducă mai mulți aliați.
„Războiul din Ucraina arată că loviturile cu rază lungă sunt o problemă cheie pentru apărarea Europei”, a postat Lecornu pe X .
Războiul a scos la iveală vulnerabilități și lacune de astfel de capacități pentru Europa în fața agresiunii ruse.
„Aceste țări știau că armele cu rază lungă de acțiune sunt importante chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, dar războiul Rusiei din Ucraina a deschis Cutia Pandorei către tot mai mulți pași militari”, a spus Hans Kristensen, directorul Proiectului de informații nucleare la Federația Oamenilor de Știință Americani.
Capacitățile convenționale de lovitură pe distanță lungă sunt utile pentru angajarea țintelor în adâncul teritoriului inamic . Ele pot face o diferență uriașă din punct de vedere operațional și strategic, mai ales dacă sunt folosite pentru a întrerupe logistica și centrele de comandă inamice. Prezența lor este suficient de amenințătoare pentru a descuraja agresiunea.
O provocare este că aceste sisteme de arme riscă escaladarea, atât prezența cât și utilizarea lor. Kristensen a spus că există riscul unei „posturi de escaladare „tit-for-tat”. Aceste arme pot fi, de asemenea, folosite la un moment dat și pot provoca confuzie pentru o putere nucleară cu privire la sarcina utilă.
Timp de decenii, Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară dintre SUA și Rusia a interzis dezvoltarea rachetelor balistice și de croazieră lansate la sol cu o rază de acțiune de 500 de kilometri până la 5.500 de kilometri, pentru a preveni escaladarea tensiunilor de ambele părți într-un conflict. Tratatul a fost un reper important în menținerea acestor arme în afara continentului european – dar SUA s-au retras în 2019, după ce au acuzat Moscova că a încălcat pactul din 1987 prin dezvoltarea, testarea și lansarea sistemului de rachete SSC-8/9M729.
Moscova a negat acuzațiile și ulterior s-a retras și din tratat, deschizând imediat porțile pentru ambele părți pentru a accelera dezvoltarea de noi rachete.