Raportul Conferinței de Securitate de la München: Politica „demolatoare” a lui Trump riscă să arunce în aer ordinea globală. Când ar putea Rusia să atace un stat NATO
0Politica externă a președintelui american Donald Trump este descrisă, fără menajamente, drept o forță distructivă care amenință însăși arhitectura ordinii internaționale construite după Al Doilea Război Mondial. Este concluzia dură a Raportului Conferinței de Securitate de la München 2026, publicat înaintea reuniunii anuale, într-un moment în care relațiile transatlantice traversează una dintre cele mai profunde crize din ultimele decenii.
Documentul avertizează că administrația Trump nu doar ajustează regulile jocului global, ci le demontează sistematic, punând sub semnul întrebării principiile fundamentale pe care chiar Statele Unite le-au impus și garantat timp de aproape 80 de ani. Consecința: o lume mai fragmentată, dominată de puteri regionale și de interesele celor mai bogați, cu un nivel crescut de insecuritate și neîncredere, mai ales în Europa.
„Elefantul din cameră” al politicii globale
Coperta raportului este sugestivă: un elefant uriaș, simbol al Statelor Unite sub Donald Trump, descris drept „elefantul din cameră” care destabilizează normele globale. Autorii subliniază că Washingtonul ignoră tot mai des reguli esențiale precum respectarea integrității teritoriale sau interdicția folosirii forței, făcând referire la episoade ce variază de la revendicări teritoriale controversate, precum Groenlanda, până la intervenții militare și lovituri punctuale în mai multe zone ale lumii.
„Dacă statul care a condus sistemul nu mai respectă principiile de bază, un sistem deja slăbit riscă să se prăbușească definitiv”, avertizează raportul. Potrivit analizei, nu este vorba de o recalibrare pragmatică a intereselor americane, ci de convingerea explicită a lui Trump că ordinea internațională post-1945 nu mai servește SUA.
Europa, prinsă între reasigurare și coerciție
Raportul leagă această abordare de ascensiunea mișcărilor populiste și anti-sistem din Occident, care alimentează un veritabil „război cultural” împotriva liberalismului și a multilateralismului. Într-un asemenea context, lumea riscă să fie guvernată nu de reguli comune, ci de tranzacții ad-hoc și de voința hegemonilor regionali.
Pentru Europa, volatilitatea Washingtonului este o sursă majoră de insecuritate. SUA alternează între mesaje de reasigurare și gesturi de presiune, ceea ce subminează încrederea aliaților. Un sondaj citat în raport arată că majorități clare din Germania, Franța, Italia și Marea Britanie consideră că politicile lui Trump sunt dăunătoare atât pentru propriile țări, cât și pentru lume. Tot mai mulți europeni privesc acum SUA ca pe un aliat NATO mai puțin fiabil.
Apel la unitate și curaj politic
În fața acestui peisaj tot mai instabil, Raportul Conferinței de la München face un apel direct către statele europene: mai multă unitate, investiții serioase în capacități de apărare autonome și dezvoltarea unor noi parteneriate strategice. Apărarea sistemului internațional, avertizează autorii, va necesita cel puțin același nivel de curaj politic și inovație ca eforturile celor care încearcă să-l demoleze.
„A-i opri eficient pe demolatori cere mult mai mult curaj politic și gândire inovatoare”, se arată în concluzia raportului, care pledează pentru o apărare fermă a instituțiilor multilaterale.
SUA vin la München, dar criza de încredere rămâne
În acest context tensionat, președintele Conferinței de Securitate de la München, Wolfgang Ischinger, a anunțat că secretarul de stat american Marco Rubio va conduce delegația SUA la reuniunea din 13–15 februarie. Potrivit Reuters, peste 50 de membri ai Congresului, precum și guvernatorii statelor Michigan și California, sunt așteptați la München.
„Relațiile transatlantice trec printr-o criză serioasă de încredere și autoritate. Tocmai de aceea este cu atât mai important interesul ridicat al părții americane pentru această conferință”, a declarat Ischinger.
Când ar putea Rusia să atace state NATO. Avertismentele experților și scenariile care îngrijorează Europa
Pe măsură ce războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei se prelungește, crește și sentimentul de insecuritate în Europa. Specialiștii în securitate avertizează că amenințarea nu mai este una ipotetică, iar statele NATO ar putea deveni, în anumite circumstanțe, următoarele ținte ale Kremlinului.
Invazia pe scară largă ordonată de Vladimir Putin a distrus echilibrul sistemului european de securitate și a încălcat principiul integrității teritoriale într-un mod fără precedent de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, arată raportul Conferinței de Securitate de la München. Documentul subliniază că războiul, ajuns deja în al cincilea an, a atins niveluri tot mai ridicate de brutalitate și violență, în timp ce Rusia reușește, pe anumite sectoare ale frontului, să recapete inițiativa tactică.
Potrivit experților, Kremlinul nu dă niciun semn că ar renunța la obiectivele sale expansioniste, în ciuda pierderilor uriașe suferite pe câmpul de luptă, a sancțiunilor economice devastatoare și a presiunilor internaționale tot mai mari pentru negocieri. Rusia funcționează în prezent ca o economie de război, iar anul trecut aproape 40% din bugetul federal a fost direcționat către securitate și apărare, inclusiv pentru dezvoltarea complexului militar-industrial.
În paralel, propaganda rusă continuă să intensifice retorica antioccidentală, prezentând conflictul din Ucraina drept o confruntare directă între Rusia și Occident. Amenințările nucleare, repetate constant atât de propagandiști, cât și de oficiali ai Kremlinului, contribuie la amplificarea climatului de tensiune.
Datele analizate de mai multe servicii de informații arată că Rusia ar putea avea capacitatea de a se reface militar pentru un conflict regional în zona Mării Baltice în aproximativ doi ani de la o eventuală încetare a focului în Ucraina. Pentru un război local împotriva unui stat vecin, termenul estimat ar putea fi chiar de șase luni.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, avertiza încă din decembrie anul trecut că Europa trebuie să se pregătească pentru scenarii de război la scară largă, comparabile cu cele trăite de generațiile din timpul marilor conflagrații mondiale.
Semnele timpurii ale unei escaladări
Analiștii observă deja o intensificare a operațiunilor de război hibrid desfășurate de Rusia în Europa. Numărul incidentelor suspectate de implicare rusă – sabotaje, atacuri cibernetice, incendieri și acte de vandalism – este în creștere.
Toamna anului 2025 a adus o escaladare vizibilă a provocărilor aeriene. Aproximativ 20 de drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei într-o singură lună, iar trei avioane de vânătoare MiG-31 au intrat în spațiul aerian al Estoniei timp de 12 minute. În urma incidentelor, guvernele celor două state au solicitat consultări în cadrul NATO, în baza articolului 4 al Tratatului Nord-Atlantic.
Experții susțin că Rusia combină tot mai frecvent metode cibernetice și acțiuni militare directe, vizând rețele energetice, infrastructuri critice și operațiuni de supraveghere. Astfel de acțiuni sunt concepute pentru a rămâne ambigue, evitând atribuirea clară, dar generând presiune psihologică și blocaje politice. În esență, ele testează capacitatea de reacție a Europei și încearcă să erodeze sprijinul public pentru Ucraina.
În acest context, Europa este pusă în fața unei dileme delicate: trebuie să prevină provocările Rusiei fără a declanșa o escaladare necontrolată.
Situația este complicată și de schimbările din relația transatlantică. Statele Unite par să își reducă implicarea directă în securitatea europeană, iar administrația Donald Trump a transmis clar că Uniunea Europeană trebuie să își majoreze investițiile în apărare. În consecință, încrederea europenilor în garanțiile americane începe să se clatine.
Concluzia experților este una alarmantă: dacă Europa nu își asumă un rol de lider, în special în consolidarea industriei de apărare și în menținerea sprijinului pentru Ucraina, riscă să alunece într-o zonă gri, prinsă între marile sfere de influență ale Statelor Unite și Chinei.