Putin nu trebuie „să-şi atingă obiectivele” în Ucraina, avertizează secretarul general al NATO. „Sunt absolut convins că nu se va opri aici"

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că preşedintele rus, Vladimir Putin, nu trebuie să-şi „atingă obiectivele” în Ucraina. Declarația a fost făcută marţi, în cea de-a o mia zi a invaziei lansate de Moscova.

„De ce este atât de crucial ca Putin să nu-şi atingă obiectivele? Pentru că, altfel, vom avea o Rusie mai îndrăzneaţă la graniţa noastră, care va fi câştigat în dimensiune teritorială şi în capacitate de intervenţie şi sunt absolut convins că nu se va opri aici", a declarat Rutte la sosirea la o reuniune a miniştrilor apărării din UE, la Bruxelles, informează AFP, citată de Agerpres.

„Este la latitudinea fiecărui aliat să decidă ce face”

Secretarul general al NATO a insistat marţi asupra opiniei ca Ucraina să nu aibă restricţii atunci când foloseşte armele transferate de aliaţii săi pentru a se apăra împotriva Rusiei, dar a subliniat încă o dată că această decizie revine individual fiecărei ţări membre.

„NATO a declarat şi în trecut că atunci când aliaţii livrează sisteme de arme în Ucraina, cel mai bine este să nu le impuneţi restricţii. Există o opinie generală, dar apoi este la latitudinea fiecărui aliat să decidă ce face", a insistat Rutte, care a preluat conducerea NATO la 1 octombrie.

„Este prudent să nu vorbim prea mult despre ceea ce facem”

Întrebat despre decizia Statelor Unite de a permite în sfârşit Ucrainei să folosească rachetele americane cu rază lungă de acţiune împotriva ţintelor de pe teritoriul rus pentru a se apăra de atacurile ruseşti. Rutte nu a vrut să comenteze dacă şi ceilalţi aliaţi ar trebui să ridice aceste restricţii şi a subliniat că este la latitudinea lor să comunice dacă doresc să facă acest lucru.

„Întotdeauna spun că este prudent să nu vorbim prea mult despre ceea ce facem (...) Aş spune, în general, că nu vom comunica prea mult şi nu vom face ca adversarii noştri să ştie mai mult decât este necesar", a explicat politicianul olandez.

Mark Rutte a transmis că va vorbi cu miniştrii UE despre cele o mie de zile scurse de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina şi despre "cum putem ajuta Ucraina să învingă".

„Asta înseamnă mai mult ajutor, mai mulţi bani pe care trebuie să-i punem la dispoziţie, mai ales acum că nord-coreenii s-au urcat la bord. Şi ştim că China ajută Rusia în efortul de război", a indicat el, referindu-se la prezenţa trupelor nord-coreene pe teritoriul Rusiei pentru a combate forţele ucrainene.

„Faptul îngrozitor este că patru ţări lucrează împreună”  

Șeful NATO a subliniat că Putin plăteşte pentru acest sprijin al Phenianului cu tehnologia rachetelor, aşa că Coreea de Nord reprezintă „o ameninţare directă nu numai pentru noi, ci şi pentru Coreea de Sud, Japonia şi chiar pentru teritoriul continental al Statelor Unite”.

„Faptul îngrozitor este că patru ţări lucrează împreună”, a insistat Rutte, referindu-se nu numai la Coreea de Nord şi Iran, care oferă sprijin militar Rusiei, ci şi la China, care îi furnizează bunuri cu dublă utilizare (civile şi militare) şi ajută Moscova să evite sancţiunile impuse de Occident.

„Există un impact global"

Rutte a subliniat că achiziţia de către Rusia de rachete iraniene permite Teheranului să-şi susţină aliaţii din Orientul Mijlociu.

„Există un impact global", a subliniat secretarul general aliat, şi a insistat că "suntem din ce în ce mai conectaţi" la nivel de securitate între regiunile Atlantic şi Indo-Pacific.

„2% nu este suficient"  

 NATO trebuie să se asigure că Putin „nu obţine ceea ce-şi doreşte, că Ucraina învinge în această luptă", spune Rutte, care a considerat necesar ca aliaţii să dea un impuls industriei de apărare.

„Din fericire, NATO şi UE conlucrează îndeaproape pentru a se asigura că baza industrială transatlantică de apărare este consolidată în lunile următoare”, pentru a-şi umple arsenalele şi a se asigura că sunt „pregătiţi să se opună oricărui adversar”, a insistat Rutte.

Rutte a considerat că procentul de „2% stabilit ca proporţie minimă din PIB pe care fiecare ţară trebuie să îl aloce cheltuielilor militare nu este suficient".