Putin cumpără Belarusul bucată cu bucată
0Belarus are probleme să-şi achite datoriile, ziarul „Financial Times“ estimând că republica ex-sovietică are nevoie de un „plan de salvare“ în valoare de 3,1 miliarde de dolari pentru a ieşi din încurcătură. Problema guvernului de la Minsk e că nu are de unde să scoată atâţia bani, iar în Belarus miroase tot mai tare a faliment.
Fondul Monetar Internaţional cere reforme structurale importante în domeniul economic în schimbul unui nou credit, iar Uniunea Europeană, care a aplicat sancţiuni împotriva regimului lui Aleksandr Lukaşenko, ar putea să dea o mână de ajutor, dar doar dacă Minskul ar fi dispus să-şi „democratizeze“ sistemul politic. Însă „ultimul dictator al Europei“, aşa cum este cunoscut Lukaşenko în Occident, nu pare dispus să-şi liberalizeze economia şi cu atât mai puţin să împartă puterea, notează cotidianul spaniol „ABC“.
Potrivit analiştilor, singura opţiune a lui Lukaşenko este să se dea bine pe lângă Putin, lucru pe care îl face deja de câţiva ani. De data aceasta, însă, nu va fi suficient să lase Rusia să înfiinţeze o bază aeriană pe teritoriul său sau să-i dea Moscovei o parte din profiturile obţinute din prelucrarea petrolului, analiştii afirmând că Lukaşenko va trebui să-i cedeze lui Putin suveranitatea ţării.
În schimbul petrolului şi gazului ieftin, dar şi al creditelor acordate pentru „îndreptarea“ economiei falimentare, Moscova a cerut Minskului o serie de măsuri economice, precum privatizarea principalelor firme din Belarus de companii ruse, dar şi politice, precum recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud. „Jocul negocierii dus de Lukaşenko – care dă suveranitatea pe subvenţii – nu este sustenabil pe termen lung”, consideră Anais Marin de la Centrul pentru Studii Estice din Varşovia.
Aşadar, regimul de la Minsk are zilele numărate: o apropiere faţă de Occident ar însemna sfârşitul dictaturii lui Lukaşenko, iar o relaţie mai strânsă cu Moscova ar transforma republica ex-sovietică într-o provincie rusă.