Președintele Trump ridică miza: UE, pusă în fața unor cerințe imposibil de onorat
0Deși inițial au cerut Washingtonului sancțiuni mai dure contra Rusiei, liderii europeni se văd acum în poziția incomodă de a răspunde propriilor standarde – impuse de Donald Trump.
Presiunile tot mai insistente ale unor guverne europene asupra președintelui american Donald Trump, pentru înăsprirea sancțiunilor împotriva Moscovei, au primit o replică neașteptată. Potrivit unei analize recente publicate de The Wall Street Journal, liderul de la Casa Albă a inversat brusc dinamica cererilor și le-a transmis europenilor propriul set de condiții: oprirea totală a importurilor de petrol rusesc și impunerea de tarife punitive Chinei și Indiei.
Cerințe considerate, în cercurile diplomatice europene, ca fiind deliberat inabordabile.
Potrivit unor surse citate de jurnaliștii americani, discuțiile din această săptămână în cadrul Consiliului UE au dus la amânarea unui nou pachet de sancțiuni, în încercarea de a găsi o formulă care să răspundă noilor realități – fără a escalada tensiunile comerciale sau a destabiliza echilibrele interne ale blocului comunitar.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat după o discuție telefonică cu Donald Trump că următorul pachet de sancțiuni vizează sectoare-cheie ale economiei rusești: sistemul bancar, criptomonedele și energia.
Presiune pe activele rusești înghețate
O temă centrală în dialogul transatlantic o constituie utilizarea activelor rusești înghețate – o sumă estimată la 300 de miliarde de dolari, păstrată în principal în sistemul Euroclear din Belgia. Trump a cerut explicit ca aceste fonduri să fie mobilizate pentru finanțarea apărării ucrainene, idee pe care administrația sa o susține public. Deocamdată, Europa a folosit doar dobânzile acumulate din aceste fonduri, reticentă să le transforme în pârghii de finanțare directă, de teama afectării credibilității sale ca centru financiar global.
Însă, în condițiile reducerii sprijinului militar american direct pentru Kiev, liderii europeni resimt o presiune crescândă de a-și asuma un rol mai proactiv – inclusiv în gestionarea acestor fonduri.
Cereri imposibil de onorat?
Diplomați europeni recunosc, neoficial, că unele dintre condițiile impuse de Trump – cum ar fi interzicerea completă a importurilor de petrol rusesc sau sancționarea economică a Indiei și Chinei – sunt departe de a putea fi implementate. Ungaria și Slovacia, profund dependente de energia rusească, se opun vehement unei accelerări a procesului de renunțare totală la petrolul și gazele din Rusia. De altfel, chiar dacă UE s-a angajat să elimine importurile de energie rusească până în 2027, realitatea economică arată că în 2024 au fost achiziționate combustibili în valoare de 27 de miliarde de dolari – direct sau indirect.
Germania, Franța și Italia – cele mai mari economii ale Uniunii – continuă să importe gaze și produse petroliere rusești, în ciuda angajamentelor publice privind diversificarea energetică.
Bruxellesul respinge „trumpismul economic”
În ceea ce privește tarifele comerciale, Bruxellesul preferă o abordare punctuală, vizând entitățile și persoanele care încalcă sancțiunile existente, mai degrabă decât strategia generalizată de impunere de tarife, specifică administrației Trump. În noul pachet de sancțiuni ar putea apărea mai multe companii chineze, iar o rafinărie indiană a fost deja sancționată în cursul verii. Însă o escaladare împotriva Indiei este improbabilă, întrucât UE poartă în prezent negocieri pentru un acord de liber-schimb cu New Delhi.
În culisele instituțiilor europene, nemulțumirile se acumulează. Oficialii de la Bruxelles remarcă faptul că, deși Trump cere măsuri radicale, el însuși a fost reticent în a impune sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei. Singura decizie notabilă: introducerea unor tarife de 50% pentru produsele indiene, ca represalii pentru achizițiile acestora de petrol rusesc.
Soluția de compromis: împrumut din fonduri înghețate
Printre opțiunile discutate în prezent se numără și varianta ca UE să acorde Ucrainei un împrumut garantat de activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, asumându-și responsabilitatea pentru eventuale pierderi ale Euroclear. În cazul în care Rusia nu va plăti despăgubiri după încheierea conflictului, activele ar rămâne blocate sub regim sancționator, evitându-se astfel confruntarea juridică cu deținătorii de obligațiuni.
„Fondul rezultat ar putea deveni, practic, un instrument deschis și nelimitat de sprijin militar pentru Ucraina”, a declarat un oficial european implicat în negocieri. Moscova a avertizat deja că va răspunde cu măsuri similare, vizând proprietățile companiilor europene rămase active în Rusia.
Concluzii: UE între retorică și realitate
Presiunile lui Trump evidențiază încă o dată decalajul dintre discursul public al liderilor europeni și capacitatea lor reală de a renunța la dependențele economice de Rusia, China și India. În același timp, lipsa de coordonare internă și teama de represalii economice subminează eforturile comune ale UE de a impune costuri reale agresiunii rusești.
Răspunsul Europei se conturează lent, în pași mărunți, într-un moment în care timpul joacă în favoarea Kremlinului.