Preşedintele sârb regretă că ţara sa a votat rezoluţia propusă de Ucraina la Adunarea Generală a ONU. „Nu am timp să mă ocup de toate”

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a declarat luni seară că ţara sa ar fi trebuit să se abţină la votul din Adunarea Generală a ONU asupra unei rezoluţii înaintate de Ucraina şi aliaţii europeni ai acesteia, rezoluţie care cere retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean şi asupra căreia Rusia şi SUA au votat împotrivă, dar Serbia a votat în mod surprinzător pentru, în pofida relaţiilor sale apropiate cu Moscova.

"Cred că Serbia a făcut o greşeală. Îmi cer scuze pentru aceasta cetăţenilor sârbi. Şi eu însumi sunt vinovat, dar cred că s-a întâmplat pentru că sunt obosit şi am prea multe pe cap şi nu am timp să mă ocup de toate", a spus Vucic la un talk-show televizat, potrivit agenţiei Tanjug.

"Cât despre rezoluţia propusă de SUA, la aceasta am votat corect, ne-am abţinut. În opinia mea, ar fi trebuit să ne abţinem şi la rezoluţia europeană. Aşa cum puteţi vedea, spun asta acum când este absolut clar că voi nemulţumi Uniunea Europeană sau voi pierde beneficiul politic rezultat", a adăugat preşedintele sârb, potrivit Agerpres.

"Explicaţia pe care am auzit-o după aceasta este aceea că (un vot în favoarea rezoluţiei favorabile Ucrainei) ar confirma poziţiile noastre asupra integrităţii teritoriale. Dar noi nu am fi negat-o nici dacă ne-am fi abţinut. Nu cred că ar trebui să ne facem singuri ingraţi faţă de vreo putere, ruşi, americani sau oricine altcineva", a argumentat în continuare preşedintele sârb.

După această declaraţie, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova acceptă scuzele preşedintelui sârb pentru greşeala votului dat de Serbia pentru "rezoluţia anti-rusească". "Desigur, am auzit scuzele şi le acceptăm. Se mai întâmplă şi greşeli tehnice", a spus Peskov, care a salutat "reacţia rapidă" a preşedintelui sârb.

Luni, la împlinirea a trei ani de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, au fost propuse două rezoluţii în Adunarea Generală a ONU, ocazie cu care administraţia noului preşedinte american Donald Trump, care a iniţiat discuţii cu Rusia pentru încheierea războiul, şi-a confirmat delimitarea de abordarea aliaţilor europeni, care pledează în continuare pentru intransigenţă faţă de Moscova şi susţinerea Kievului în acest conflict.

Prima rezoluţie, pregătită de Ucraina şi aliaţii săi europeni, a fost adoptată în Adunarea Generală a ONU cu 93 de voturi pentru, 18 împotrivă şi 65 de abţineri, din 193 de state membre. Această primă rezoluţie, la care Rusia şi SUA au votat împotrivă, insistă în special asupra retragerii imediate a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean.

Acţionând contrar poziţiei Kievului şi a aliaţilor săi europeni, Statele Unite au înaintat la rândul lor Adunării Generale o rezoluţie concurentă care cere încetarea rapidă a conflictului, dar fără referire la integritatea teritorială a Ucrainei.

Această rezoluţie propusă de SUA a fost însă revizuită în mare măsură prin mai multe amendamente cerute de ţările europene şi care i-au schimbat radical conţinutul, astfel că în varianta finală textul acuză clar Rusia pentru războiul din Ucraina, şi a fost adoptată cu 93 de voturi pentru, 8 împotrivă şi 73 de abţineri, printre ţările care s-au abţinut numărându-se şi SUA.

Dar textul original american al acestei rezoluţii a fost apoi înaintat Consiliului de Securitate al ONU, unde a fost adoptat, după ce Franţa şi Regatul Unit au decis să nu-şi exercite dreptul de veto.