Președintele Biden este așteptat în Europa pe fondul întrebărilor legate de munițiile cu dispersie aprobate pentru Ucraina și unitatea NATO
0Joe Biden va pleca duminică spre Europa pentru un turneu rapid dominat de războiul din Ucraina, summitul NATO și aprobarea de către SUA a munițiilor cu dispersie. Consilierul său pentru securitate națională, Jake Sullivan, a spus că turneul va „arăta agenda președintelui pe scena mondială”. scrie The Guardian.
Președintele SUA va sosi duminică noaptea la Londra, unde va avea întâlniri cu prim-ministrul britanic, Rishi Sunak și cu regele Charles, apoi se va îndrepta către Vilnius unde va avea loc un summit-cheie al NATO între 11 și 12 iulie, apoi se va duce la Helsinki pentru a marca alăturarea celui mai nou membru al NATO, Finlanda.
Biden se va întâlni cu regele Charles la Castelul Windsor pentru prima dată de la încoronarea lui Charles, și se așteaptă să discute despre criza climatică, o problemă care a fost în centrul atenției ambilor lideri și despre cum să finanțeze inițiativele pentru a rezolva problema.
De marți, Biden va petrece două zile la Vilnius, capitala Lituaniei , care găzduiește summitul anual al NATO. El va participa la întâlniri cu lideri și va susține un discurs la Universitatea din Vilnius.
Este probabil ca președintele SUA să se confrunte cu întrebări cu privire la motivul pentru care a aprobat furnizarea de muniții cu dispersie Ucrainei , o armă pe care mai mult de două treimi dintre membrii NATO au interzis-o deoarece provoacă victime și în rândul civililor, Munițiile neexplodate pot să provoace decese zeci de ani mai târziu.
Șeful Caei Albe a spus că a aprobat muniție cu dispersie pentru Ucraina pentru că țara rămânea fără muniții în fața agresiunii ruse.
Există, de asemenea, dezacorduri cu privire la cât de repede se poate da o invitație Ucrainei de a se alătura NATO. Țările de pe flancul estic al alianței doresc ca aderarea să se facă rapid, considerând-o ca pe o modalitate de a descuraja agresiunea rusă. SUA și alții susțin o abordare mai prudentă. Biden însuși a remarcat într-un interviu CNN difuzat vineri: „Nu cred că există unanimitate în NATO cu privire la aducerea sau nu a Ucrainei în familia NATO acum, în plin război... ”
Senatorul american Thom Tillis, care va participa la summit în fruntea unei delegații bipartizane, a asemănat alianța cu o adunare de zeci de membri ai familiei care se ceartă și se ciocnesc, dar totuși rămân uniți.
„La sfârșitul zilei, știi că ești o familie”, a spus Tillis. „Este cea mai puternică alianță militară din istoria noastră și cred că s-a consolidat doar ca rezultat al conducerii SUA, ca rezultat al conducerii lui Stoltenberg și ca rezultat al amenințării președintelui Rusiei Vladimir Putin la adresa tuturor aliaților NATO și a altor țări din Europa și din întreaga lume și pentru ordinea internațională”, a spus el.
În continuare, Biden va vizita Helsinki. Oprirea este și o reamintire a treburilor neterminate.
Țara nordică a devenit în aprilie cel de-al 31-lea membru al NATO, punând capăt istoriei sale de nealiniere și demonstrând cum invazia Ucrainei de către Rusia a avut efecte inverse în Europa.
Finlanda trebuia să adere odată cu vecina sa Suedia, a cărei admitere este blocată de Turcia și Ungaria. NATO necesită acordul unanim al tuturor membrilor săi pentru a se extinde.
Premierul suedez, Ulf Kristersson, a vizitat Casa Albă miercuri și s-a întâlnit cu Biden pentru a menține presiunea pentru aderare. Dar există puține speranțe că problema va fi rezolvată la Vilnius.
Casa Albă prezintă vizita lui Biden la Helsinki drept un „summit al liderilor nordici și SUA” și va fi o ocazie mult diferită față de ultima dată când un președinte american a vizitat Helsinki acum cinci ani.
În timpul acelei călătorii, Donald Trump a susținut o conferință de presă cu Putin și a eliminat preocupările legate de amestecul Rusiei în victoria electorală a lui Trump.
Acum, Biden se îndreaptă spre oraș pentru a demonstra cum administrația sa a menținut linia împotriva Moscovei și a extins apărarea vestică.