Polonia se răzgândeşte: ar fi dispusă să aprobe bugetul european şi pachetul de relansare economică
0Polonia ar fi dispusă să renunţe la dreptul de veto pe care îl exercită în legătură cu pachetul financiar al Uniunii Europene, dacă liderii UE adoptă o declaraţie explicativă pe tema legăturii dintre fondurile europene şi statul de drept, a declarat joi vicepremierul Jaroslaw Gowin.
Potrivit agenţiei Reuters, după această întâlnire, vicepremierul Jaroslaw Gowin a declarat că Polonia a realizat că un veto la bugetul UE pentru 2021-2027 şi la fondul de relansare economică ar afecta financiar atât Polonia, cât şi celelalte ţări partenere.
„Cred că este în interesul tuturor să găsim un compromis bun. Un asemenea compromis este posibil prin intermediul unei declaraţii anexe care să interpreteze reglementarea referitoare la statul de drept”, a spus vicepremierul polonez. El a adăugat că o asemenea declaraţie trebuie să fie adoptată de liderii UE. „Declaraţia interpretativă ar putea fi un angajament clar din partea Consiliului European că această condiţionare nu va fi folosită pentru a exercita presiuni nejustificate asupra statelor membre în alte domenii decât folosirea adecvată a fondurilor europene”, a explicat Jaroslaw Gowin.
Comisia Europeană anunţase că studiază deja diferite opţiuni pentru a activa fondul de redresare post-pandemie fără Polonia şi Ungaria, dacă aceste ţări nu-şi ridică în zilele următoare veto-ul asupra acestui plan pe care l-au blocat împreună cu bugetul multianual al UE.
Oficialul polonez a recunoscut că oficialii din Comisia Europeană cu care a vorbit joi i-au spus clar că au un plan B: dacă Polonia şi Ungaria îşi menţin veto-ul, UE nu va avea altă variantă decât să aprobe fără cele două ţări fondul de redresare, care se va împărţi apoi la 25 de ţări.
Bugetul de 1.100 de miliarde de euro şi fondul special de relansare economică în valoare de 750 de miliarde de euro care va fi pus la dispoziţia tuturor celor 27 de ţări UE nu au putut fi aprobate din cauza împotrivirii Poloniei şi Ungariei, care nu vor ca aceste fonduri să fie condiţionate de respectarea criteriilor statului de drept.
Ambele ţări sunt sub monitorizarea instituţiilor UE din cauza legislaţiei adoptate în ultimii ani care afectează independenţa justiţiei, presa şi organizaţiile neguvernamentale, iar cele două state riscă sancţiuni.