Pericolele unui conflict înghețat între Ucraina și Rusia pentru flancul estic al NATO

În contextul zvonurilor privind un posibil acord de pace ce ar putea aduce o pauză în războiul din Ucraina, statele NATO din Europa de Est, aflate la granița cu Rusia, se tem că președintele Vladimir Putin ar putea folosi un acord negociat de viitorul lider Donald Trump în favoarea sa.

Dacă luptele ar înceta și soldații ruși blocați în estul Ucrainei nu ar mai fi necesari acolo, „sute de mii de trupe” ar fi disponibile pentru Putin, iar aceste forțe ar putea fi redirecționate spre alte regiuni, a declarat ministrul apărării din Estonia, Hanno Pevkur, pentru Newsweek, la summitul miniștrilor apărării ce a avut loc recent la Praga.

Îngrijorarea principală a lui Pevkur este că aceste trupe ar putea ajunge în apropiere, pe granița cu Estonia și alte state vecine, pe flancul estic al NATO. „Un armistițiu acum ar lăsa Rusia într-o poziție puternică, permițându-i să-și reconstruiască forțele și, eventual, să lanseze un nou atac asupra Ucrainei sau să-și redirecționeze trupele către granițele NATO”, a declarat William Freer, cercetător în securitate națională la think-tank-ul britanic Council on Geostrategy.

Rusia s-ar putea concentra pe intimidarea sau destabilizarea țărilor de pe flancul estic al NATO

„Statele de pe flancul estic al NATO au fost printre cele mai aprige susținătoare ale Ucrainei”, a adăugat Freer. „O Rusie care nu ar mai fi implicată într-un conflict intens ar putea fi tentată să se concentreze pe intimidarea sau destabilizarea țărilor de pe flancul estic al NATO.”

Odată ce Donald Trump va prelua din nou Biroul Oval, este posibil ca acesta să presioneze pentru un armistițiu în războiul din Ucraina, care durează deja de două jumătăți de deceniu. Trump a declarat că ar putea pune capăt războiului într-o singură zi, dar nu a oferit o strategie clară pentru a realiza acest lucru. Potrivit Wall Street Journal, încă nu s-a decis cum va reuși să-i aducă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe Putin la masa negocierilor.

O idee luată în considerare de oficialii din cercul lui Trump ar fi ca Ucraina să promită că nu va adera la NATO timp de cel puțin 20 de ani, în timp ce Washingtonul va continua să furnizeze arme Ucrainei pentru a descuraja Rusia să lanseze noi atacuri. Conform unei surse apropiate președintelui ales, această propunere ar putea „îngheța” conflictul, lăsând Rusiei controlul a aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei. Ar putea fi stabilită o zonă demilitarizată de-a lungul frontului actual și la granița internațională între cele două țări, probabil sub supravegherea forțelor europene.

„Orice fel de soluție grăbită la război ar însemna o pierdere pentru Ucraina”

Această soluție ar contraveni planului „de victorie” al lui Zelenski, care se bazează pe aderarea Ucrainei la NATO și nu pe cedarea teritoriilor Moscovei sau pe acceptarea unui conflict înghețat. Zelenski a subliniat că „orice fel de soluție grăbită la război ar însemna o pierdere pentru Ucraina”.

De asemenea, oficialii europeni au semnalat că un acord condus de Trump cu Putin ar veni, probabil, în detrimentul Ucrainei și, cel mai probabil, al Europei. Un armistițiu și stabilirea unei zone demilitarizate în estul Ucrainei și pe granița cu Rusia ar însemna că armata rusă nu ar mai fi necesară pentru a desfășura atacuri costisitoare asupra apărării ucrainene.

În plus, soldații ruși, plătiți cu mii de dolari pe lună pentru a lupta în acest război, nu vor dori să se întoarcă în regiunile îndepărtate din Rusia, unde ar câștiga o fracțiune din acești bani. „Asta înseamnă că armata rusă va avea multă forță liberă, care va fi probabil trimisă în vecinătatea noastră”, a spus Pevkur, amintind de planurile fostului ministru al Apărării al Rusiei, Serghei Șoigu.

În 2022, Șoigu a anunțat o reformă majoră a structurii armatei ruse și o creștere a numărului de militari, cu scopul de a întări zona de vest a Rusiei. În 2023, după aderarea Finlandei la NATO, Putin a subliniat că restructurarea districtului militar Leningrad este o reacție directă la creșterea prezenței NATO la granița Rusiei. Expertul în război terestru Nick Reynolds, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI), a explicat că „divizarea districtului militar vestic al Rusiei ajută la adoptarea unei posturi militare mai eficiente împotriva țărilor baltice și scandinave ale NATO”.

Astăzi, Rusia își concentrează o divizie, Divizia a 76-a de asalt aerian, aproape de Estonia, la baza din Pskov. Conform noilor planuri, Rusia intenționează să tripleze numărul soldaților din apropierea graniței cu Estonia.

„În mod evident, vom vedea mai mult echipament și mai mulți soldați în vecinătatea noastră”, a spus Pevkur. „Aceasta înseamnă că riscurile vor fi mult mai mari, deoarece timpul de avertizare va fi redus la minimum.”

Așadar, mesajul de descurajare al NATO trebuie să fie „foarte puternic, astfel încât Rusia să nu îndrăznească nici măcar să se gândească să atace NATO”, a adăugat oficialul estonian.

Este NATO pregătită?

Deși Rusia a retras o mare parte din forțele sale terestre de la granițele țărilor baltice pentru a susține trupele din Ucraina, NATO este foarte conștientă de declarațiile publice ale Moscovei privind reinvestirea și restructurarea forțelor sale apropiate de flancul estic al alianței. Generalul de brigadă Jürgen-Joachim von Sandrart, comandantul Corpului Multinațional NATO din nord-vestul Poloniei, a declarat că Rusia consideră regiunea Mării Baltice ca o „prioritate semnificativă”.

În acest context, Rusia dispune nu doar de forțe terestre aproape de țărmul baltic, ci și de capacități de apărare în toate domeniile, inclusiv sisteme care ar împiedica forțele NATO să ajungă în zona de responsabilitate a Corpului Multinațional din regiune, adică Estonia, Letonia, Lituania și nordul Poloniei.

Rusia ar putea recurge la strategii de război hibrid și alte tactici în „zona gri” (cum ar fi atacurile cibernetice și campaniile de informare), iar o opțiune ar putea fi chiar „înghițirea” unor părți mici ale teritoriilor NATO pentru a testa reacția alianței, conform analistului militar Ben Barry.

NATO trebuie să „concurenteze” rapid pentru a-și construi puterea înainte ca Rusia să își refacă forțele din Ucraina. Deși alianța este deja capabilă să facă față forțelor ruse, aceasta trebuie să își accelereze pregătirile pentru a preveni o posibilă escaladare a conflictului, a spus von Sandrart.

În fața unei posibile reîntăriri a forțelor rusești aproape de granițele NATO, „cu cât Rusia recunoaște mai repede că noi suntem pregătiți înaintea lor, cu atât mai mult vom putea crea un mesaj de descurajare care să împiedice escaladarea războiului”, a concluzionat oficialul NATO, citat de Newsweek.