Pe aici nu se trece. „Ruta balcanică“, închisă pentru migranţi VIDEO

Ţările pe aşa numita „rută balcanică”, pe unde sute de mii de solicitanţi de azil au trecut între 2015-2016, s-au angajat să nu permită refugiaţilor să treacă de această dată, în ciuda şantajului preşedintelui turc, Recept Erdogan.

GALERIE FOTO

În speranţa că vor ajunge în spaţiul comunitar, mii de refugiaţi şi migranţi iau cu asalt , de joia trecută, graniţa turco-elenă, după ce preşedintele turc Recept  Erdogan a instrumentalizat şi reaprins drama refugiaţilor, folosindu-i ca pe o armă non-letală împotriva Uniunii Europene. În ultimii ani, mii de refugiaţi şi migranţi au folosit ruta Evros pentru a trece prin Grecia mai departe spre Europa. Grecia şi Turcia au o frontieră comună întinsă pe aproape 220 de kilometri. 

Cea mai mare parte din aceasta este formată din râul Evros, a cărui traversare poate fi foarte periculoasă, în funcţie de vreme şi de anotimp. Mai multe persoane s-au înecat în ultimii ani în apele reci ca gheaţa ale râului. Dar numeroşi migranţi îşi încearcă din nou norocul pe ruta periculoasă pentru că ştiu că acest sector de graniţă nu poate fi controlat în proporţie de sută la sută. 

În plus, acest segment de graniţă nu este de fapt inclus în acordul UE cu Turcia privind refugiaţii, notează DW. În timp ce autorităţile elene se concentrează exclusiv pe punctul de trecere a frontierei de la Kastanies, unde se observă de altfel cei mai mulţi migranţi, unii dintre aceştia încearcă să intre în Grecia prin locurile mai puţin păzite. 

Zilele acestea, poliţia elenă a oprit pe străzile din regiune grupuri mai mari sau mai mici de refugiaţi. Mai mulţi martori oculari au declarat pentru DW că ar fi văzut sâmbătă seara cam o sută de refugiaţi mergând prin satul Sterna. Ceva mai târziu, aceştia au fost reţinuţi de poliţia greacă. Nu se ştie ce se întâmplă cu aceşti oameni care reuşesc să intre în Grecia. Localnicii susţin că ei nu ar fi duşi în aşa-numitele hotspots pentru refugiaţi sau în alte stabilimente similare, ci ar fi transportaţi noaptea cu bărcile înapoi în Turcia. Ar fi vorba de aşa-numite Push-Backs ilegale, lucru dezminţit însă de partea greacă. 

Migranţii, trimişi pe rute false de Turcia

Sirieni au acuzat marţi armata turcă de faptul că i-a împins în Grecia, în contextul în care securitatea a fost consolidată în postul de frontieră dintre Grecia şi Turcia, unde erau aşteptaţi conducătorii UE şi şeful Guvernului elen, relatează AFP. ”Ne-au lăsat pe malul fluviului şi ne-au spus «Plecaţi!». Ne-au lăsat singuri. Era armata turcă”, declară pentru AFP Taisir, în vârstă de 23 de ani, un sirian de la damasc refugiat de cinci ani la Istanbul. Tânărul, care nu doreşte să-şi dezvăluie numele de familie, face parte dintr-un grup de zeci de persoane, toate siriene, reţinute marţi dimineaţa de poliţia elenă, care le-a confiscat cel puţin patru telefoane mobile.  Pe ruta de la frontieră, grupul sirienilor îşi mărturiseşte furia din cauză că a fost obligat să plece de la Istanbul.

Între refugiaţi se află şi doi bebeluşi, în vârstă de cinci luni şi un an, protejaţi de frig cu pături, şi două fete mici, înfricoşate şi vizibil epuizate. „Ieri ne-au gonit din casele noastre, ne-au luat banii, ne-au luat telefoanele mobile”, suspină tânărul neajutorat, în timp ce una dintre fete, care plângea, primea puţină apă.

Mărturia sa, culeasă în apriopierea satului grec Lavara este imposibil de verificat, însă ea coroborează spuse ale unor migranţi comasaţi la bariera de securitate de partea turcă a frontierei, după decizia Ankarei de a nu mai reţine migranţii care vor să se ducă în Europa.

 Zilele trecute, pe contul de Twitter al televiziunii naţionale turce în limba arabă, a fost postată o harta cu o nouă posibilă rută pentru refugiaţii sirieni, care trece fix prin mijlocul României. Este un traseu pe care migranţii l-ar putea alege în drumul spre Europa. Ruta propusă trece prin Bulgaria, apoi presupune traversarea Dunării până în România. Refugiaţii ar urma să ajungă pe Valea Oltului în Transilvania, înainte de a traversa Ungaria că să se oprească în Austria, Germania sau Franţa, informează Al Arabiya.

Nu este prima oară când refugiaţii sunt puşi pe piste false. Şi anul trecut, în aprilie, în apropiere de Salonic, forţele de ordine elene au fost nevoite să recurgă la gaze lacrimogene pentru a-i împiedica pe refugiaţi să treacă graniţa spre Macedonia de Nord. Migranţii sperau să ajungă astfel în Europa Centrală şi de Vest. Tentativa lor a fost determinată de o serie de ştiri false,  răspândite în reţelele de socializare, potrivit cărora frontierele spre Macedonia de Nord şi Albania ar fi deschise.

 Aproximativ 2.000 de persoane au dat crezare zvonurilor, pornind spre graniţele din nordul Greciei. După trei zile, şi ultimii migranţi au abandonat demersul şi au revenit în centrele de refugiaţi.

Statele situate de-a lungul "rutei balcanice", care în 2015-2016 au permis trecerea a sute de mii de migranţi au anunţat că de această dată vor opri migranţii – relatează portalul EUobserver.

În momentul în care premierii Ungariei şi Austriei promovează o politică fermă antimigraţie, multe state doresc să demonstreze că de această dată migranţii nu vor trece frontierele Uniunii Europene – comentează Euobserver. La şedinţa Consiliului pentru securitate naţională, convocată de premierul Ungariei, Viktor Orbán, s-a decis că "Ungaria trebuie să-şi întărească paza la frontiere şi să acorde o atenţie deosebită evoluţiei evenimentelor de pe ruta balcanică a migranţilor".

De asemenea, Austria a anunţat că va opri toţi migranţii care încearcă să treacă frontiera austriacă, dacă măsurile Greciei şi statelor din Balcanii de Vest nu dau rezultate. Premierul Croaţiei, Andrej Plenković, a declarat că ţara sa va face totul pentru a apăra frontierele UE, iar preşedintele Croaţiei, Zoran Milanović, care era premier în 2015, a apreciat că este imposibilă "repetarea unui nou val migrator, de proporţia celui din 2015-2016, după tot ce s-a întâmplat în Europa în ultimii cinci ani şi după tot ce s-a realizat între timp" – citează Euobserver declaraţia preşedintelui Croaţiei.

Guvernul grec trimite întăriri 

 Ministrul Securităţii Interne din Grecia a declarat sâmbătă că mesajul Atenei este acela că nimeni nu va trece în Europa fără documentele legale de călătorie. 

Întăriri importante din cadrul poliţiei au fost desfăşurate, marţi,  la intrarea în zona-tampon ce desprate Turcia de Grecia ţări, a constatat AFP la faţa locului. Potrivit unor surse guvernamentale elene, de luni dimineaţa de la ora locală 6.00 (şi ora României) şi până marţi dimineaţa la aceeaşi oră, grăniceri au împiedicat intrarea a 5.183 de persoane pe teritoriul grec de-a lungul frontierei terestre, unde este desfăşurat ”un contingent de poliţie foarte important”.

Patruzeci şi cinci de persoane au fost reţinute în acest interval. ”Majoritratea dintre ele sunt originare din Afganistan, Pakistan, Maroc sau Bangladesh”, potrivit acestei surse.  Astăzi, guvernul de la Atena a trimis şi armata în sprijinul poliţiştilor la frontiera cu Turcia. 

”Grecia nu va fi şantajată de cei care folosesc persoane persecutate pentru a-şi servi propriile interese”, a declarat premierul grec, trecând în revistă ofiţeri din armată în apropiere de Kastanies. El a repetat că ”nimeni nu va intra ilegal în ţară”.

Un diplomat al UE de la Bruxelles a opinat însă că transpunerea în realitate a acestui mesaj poate fi dificilă, cu excepţia cazului în care întregul bloc, inclusiv Germania, le explică oamenilor care încearcă să părăsească Turcia că drumul este închis. ”Un nou val migrator ar putea destabiliza o situaţie deja delicată creată în regiune de restricţiile legate de răspândirea coronavirusului, care nu ţine cont de frontierele naţionale. Iar populiştii anti-imigraţie, mai ales din Italia şi Germania, abia aşteaptă să profite...”, scrie Bloomberg.

 Publicaţia greacă „ Khatimerini“ atrage atenţia că materialele video care ar arăta un refugiat sirian împuşcat mortal în apropiere de Evros, la graniţa cu Turcia, sunt „ştiri false”. „Solicităm tuturor să dea dovadă de prudenţă atunci când prezintă ştiri care promovează propaganda turcească ”, a replicat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Atena.

De ce este ocolită Bulgaria

Şi ruta prin Bulgaria este o nouă minciună a guvernului de la Ankara. Bulgaria, membră a UE care  are o frontieră de 259 km cu Turcia, pare să fie ocolită de noul val de refugiaţi.  Presa bulgară pune  acest fapt pe  prietenia dintre premierul Boiko Borisov şi preşedintele Recept Erdogan. Cei doi se cunosc încă de pe vremea când Erdogan era primar al Istanbulului şi Borisov edilul Sofiei.  

Pentru Borisov, relaţiile cu marele vecin din sud sunt o prioritate personală. Pentru a-l mulţumi pe Erdogan, liderul bulgar este întotdeauna dispus să-i livreze acestuia, în linişte, adversarii regimului de la Ankara.  Borisov este primul şef de guvern al unui stat UE, care s-a întâlnit cu Erdogan după izbucnirea noii crize a migranţilor. Şi nu oriunde, ci chiar la Palatul Prezidenţial din Ankara, notează DW. Presa bulgară relatează că autorităţile turce au trimis intenţionat refugiaţii în Grecia şi nu în Bulgaria. 

Jurnaliştii bulgari mai oferă o explicaţie pentru calmul de la frontiera turco-bulgară. Bulgaria are o reputaţie foarte proastă ca ţară de tranzit în rândul migranţilor. Există multe rapoarte despre modul în care migranţii ilegali, care încearcă să treacă frontiera, sunt maltrataţi şi bătuţi de poliţişti, cum sunt jefuiţi şi hărţuiţi sau arestaţi şi torturaţi de către autointitulatele patrule civice.  

Acum câteva zile, într-un interviu pentru postul de televiziune „bTV“, Mohamed din Afganistan a povestit: „Mulţi prieteni de-ai mei, care au plecat în Europa, ne-au avertizat să nu trecem prin Bulgaria, unde există oameni cruzi! Poliţia bate, iar pedepsele sunt foarte mari!“. În plus, majoritatea populaţiei bulgare are o atitudine foarte negativă faţă de migranţii musulmani (inclusiv din motive istorice). În prezent, centrele pentru refugiaţi sunt pe jumătate goale şi există informaţii că migranţii sunt introduşi în Serbia.

Germania: situaţia din 2015 nu se va mai repeta

Guvernul german a emis un avertisment către potenţialii migranţi care pleacă din Turcia că drumul spre Uniunea Europeană nu este deschis şi că anul 2015 nu se va repeta. „În acest moment, vedem o situaţie extrem de tulburătoare la frontierele externe ale UE către Turcia, pe uscat şi pe mare“, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului Steffen Seibert la Berlin. 

„Vedem refugiaţi şi migranţi cărora li se spune în partea turcă că drumul în UE este acum deschis. Şi bineînţeles că nu este“, a adăugat el. Ungaria a anunţat, în weekend, că suspendă admiterea solicitanţilor de azil la cele două intrări din zona de tranzit de la graniţa sa de sud. Cancelarul austriac Sebastian Kurz a calificat,  marţi, drept un „atac împotriva Uniunii Europene şi Greciei“ decizia Turciei de a-şi deschide frontierele cu Europa pentru refugiaţii aflaţi pe teritoriul turc.

 Marţi, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a deplasat la frontiera greco-turcă, împreună cu preşedintele Consiliului şi cel al Parlamentului European, Charles Michel , respectiv David Sassoli, iar, miercuri, are loc reuniune miniştirilor de interne din UE pe tema crizei refugiaţilor de la graniţa dintre Turcia şi Grecia.

Ţările UE trimit întăriri  

Ţările membre ale Uniunii Europene au comunicat marţi Agenţiei europene de control la frontiere Frontex acordul lor de a contribui la o intervenţie rapidă pentru a ajuta Grecia în faţa afluxului miilor de migranţi veniţi prin Turcia, potrivit France Presse.

Consiliul de administraţie al Frontex, compus din reprezentanţi ai poliţiei de frontieră din ţările membre şi ai Comisiei Europene, a subliniat că agenţia „sprijină complet Grecia în faţa acestei situaţii şi va acţiona în spiritul solidarităţii europene“, se menţionează într-un comunicat.

Statele membre „confirmă că sunt pregătite să aducă contribuţii obligatorii corespunzătoare“ în cadrul structurii de reacţie rapidă şi să contribuie de asemenea cu material tehnic, se mai spune în comunicat, fără să se precizeze calendarul acestei desfăşurări.

Frontex a acceptat luni lansarea unei operaţiuni rapide în sprijinul Greciei. Ea a desfăşurat deja întăriri şi a ridicat nivelul de alertă în zona frontierei dintre Turcia şi Grecia.