Parlamentul European, despre regimul Putin: O „cleptocraţie autoritară stagnantă”. Planuri de cooperare cu o viitoare Rusie democratică

Parlamentul European a votat miercuri seara Raportul privind viitorul relaţiilor dintre UE şi Rusia. Conform documentului, UE trebuie să respingă politicile agresive, dar să pună în acelaşi timp bazele unei cooperări cu o viitoare Rusie democratică.

Într-o evaluare a stării relaţiilor dintre UE şi Rusia, Parlamentul European precizează că face distincţie între poporul rus şi regimul condus de Vladimir Putin, care nu este decât o „cleptocraţie autoritară stagnantă condusă de un preşedinte pe viaţă înconjurat de un cerc de oligarhi”.

Cu toate acestea, eurodeputaţii subliniază că o Rusie democratică este posibilă pe viitor, iar Consiliul European trebuie să adopte o strategie a UE pentru acest scenariu. Această strategie trebuie să cuprindă stimulente şi condiţii pentru consolidarea tendinţelor democratice interne, se arată într-un comunicat al Parlamentului European.

Conform textului raportului, realizat de eurodeputatul lituanian Andrius Kubilius - membru PPE -, UE trebuie să se alieze cu SUA şi cu alţi parteneri cu opinii similare pentru a contrabalansa eforturile Rusiei şi Chinei de a slăbi democraţia la nivel mondial şi de a destabiliza ordinea politică europeană. Contrabalansarea prevede sancţiuni, politici de combatere a fluxurilor financiare ilicite şi susţinerea activiştilor pentru drepturile omului.

Andrius Kubilius propune totodată susţinerea ţărilor din Parteneriatul Estic în faţa agresiunii ruse şi promovarea reformelor europene şi a libertăţilor fundamentale în regiune. Şi Rusia trebuie încurajată pentru reforme democratice.

UE trebuie să îşi reducă dependenţa de gazul, petrolul şi alte materii prime ale Rusiei, cel puţin atâta timp cât Putin se află la putere, se arată în comunicat. Alternativa poate fi Pactul Verde european şi stimularea de noi resurse.

Eurodeputaţii cer UE să nu recunoască Parlamentul rus dacă scrutinul legislativ din weekend din Rusia va avea loc cu încălcarea principiilor democratice şi a dreptului internaţional. 

Relaţiile dintre UE şi Rusia s-au tensionat puternic după ce Rusia a anexat Crimeea, în martie 2014, şi a acordat sprijin separatiştilor proruşi din Ucraina.

În urma episodului ucrainean, Rusia a continuat cu atacurile cibernetice împotriva unor state membre UE şi cu campaniile de dezinformare anti-UE.

În plus, Putin a restrâns libertăţile, drepturile omului şi exprimarea opoziţiei politice în Rusia, cel mai elocvent caz în acest sens fiind otrăvirea cu Noviciok, apoi condamnarea la închisoare a opozantului Aleksei Navalnîi.