Ofensiva rusească continuă la Pokrovsk. Fiecare metru cucerit vine cu un preț pe care nici măcar Moscova nu și-l mai poate permite mult timp

După mai bine de 16 luni de ofensive neîntrerupte, trupele ruse sunt mai aproape ca oricând de Pokrovsk – orașul din estul Ucrainei care a devenit simbolul unei rezistențe acerbe. Dar, la cum evoluează lucrurile, drumul spre cucerirea lui ar mai putea dura un an și alte zeci de mii de vieți, scrie Kyiv Post.

Miercuri, Statul Major General al Ucrainei a declarat zona Pokrovsk drept cel mai fierbinte punct de pe întreaga linie a frontului, cu o treime din luptele active concentrându-se în acest sector. Luptele se desfășoară deja la mai puțin de 6 kilometri de oraș.

Preluat treptat în vizorul artileriei ruse încă din februarie 2024, Pokrovsk – un nod logistic cu o populație de aproximativ 60.000 de oameni, înainte de război, – a devenit obiectivul unei ofensive lente, costisitoare, dar perseverente. Până acum, forțele ruse au înaintat circa 30 de kilometri, cu prețul a mii de soldați pierduți.

Scopul Moscovei

Potrivit analistului militar Konstantin Mașoveț, scopul Moscovei nu este neapărat cucerirea orașului prin forță directă, ci erodarea sistematică a forțelor ucrainene și interceptarea liniilor de aprovizionare prin drone și tiruri de artilerie. În teren, această strategie înseamnă zile întregi de lupte pentru fiecare sat, fiecare câmp, fiecare clădire rămasă în picioare.

Punctele de presiune s-au mutat recent către nord-estul și sud-vestul orașului – în special asupra localităților Kotlîne și Rodînske. Bătălia pentru Kotlîne durează de luni întregi, controlul schimbându-se periodic. La începutul săptămânii, forțele ruse au afirmat că au recucerit așezarea, în timp ce Ucraina susține că patrulele ruse au fost alungate.

În Rodînske – un orășel cu 10.000 de locuitori înainte de război – luptele au început în iulie, după ce localitatea a fost lovită cu artilerie și bombe aeriene. Armata rusă afirmă că a intrat în oraș și în satul vecin Bilîțke. Brigada ucraineană „Rubij”, prezentă în zonă, a publicat imagini cu drone FPV care vânează trupe ruse la doar câțiva kilometri de Rodînske.

Un front care se lărgește, nu se strânge

„Poate că din lipsă de trupe, frontul nu se mai îngustează, ci se lărgește”, spune „Ceaika”, comandant al unei unități de cercetare, într-un interviu acordat jurnalistului militar Iuri Butusov. „Între pozițiile noastre apar breșe de 200–300 de metri. Rușii intră prin ele cu motocicletele, se infiltrează și încep să sape tranșee în spatele nostru. Ne revine sarcina să-i găsim și să-i eliminăm. Nu întotdeauna reușim.”

Imaginile obținute de Kiev Post arată cum soldații din Brigada Rubij luptă în apropierea orașului. Alte surse, inclusiv Garda Națională, au publicat înregistrări ale dronelor ucigașe FPV care urmăresc soldați ruși rătăciți sau răniți. Într-un mesaj publicat pe un canal Telegram intern, un operator de drone nota: „Bine ați venit în iad, ocupanților.”

„Nimic nu mai seamănă cu ce-am trăit înainte”

Într-o declarație acordată la final de iulie postului Radio Svoboda, un ofițer din Brigada 155, instruită de armata franceză, a confirmat că orașul Pokrovsk rămâne sub control ucrainean și că linia de apărare se menține. Imagini distribuite de unitate pe 1 august arată un tanc Leopard 2A4 gonind pe străzile laterale ale orașului, trăgând în ținte necunoscute.

Locuitori care au refuzat evacuarea pot fi văzuți rătăcind printre blocuri cu fațade sfărâmate, clădiri administrative reduse la schelete de beton și o gară care nu mai are trenuri.

Situația pe drumurile de acces în oraș este la fel de sumbră. Dronele rusești au ajuns, încă din mai, în poziții din care pot ataca vehicule militare și civile. Artileria rusă a început să lovească direct rutele de aprovizionare încă din iunie.

„E o nebunie câte drone sunt. Nici nu pot compara cu altceva trăit până acum. Drumurile logistice se închid, una câte una. E dezastru”, spune „Ceaika”. Pokrovsk nu este doar o țintă. E o linie roșie.

Pentru armata rusă, Pokrovsk înseamnă un punct strategic pe hartă. Pentru armata ucraineană, înseamnă o linie de demarcație între pierdere și rezistență.

Ofensiva rusească continuă. Dar fiecare metru cucerit vine cu un preț pe care nici măcar Moscova nu și-l mai poate permite mult timp.