Norvegienii sunt chemaţi la urne într-un scrutin-cheie pentru sectorul petrolier

Norvegienii votează luni în cadrul unor alegeri legislative care ar urma să aducă la putere o coaliţie roşie-verde şi să influenţeze soarta activităţilor petroliere ale ţării nordice, cel mai mare producător de hidrocarburi din Europa, relatează AFP.

Potrivit sondajelor, o netă majoritate se preconfigurează pentru a pune capăt guvernului de centru-dreapta al Ernei Solberg, victima mai ales a unei uzuri după opt ani la conducerea regatului nordic.

Liderul laburist Jonas Gahr Støre, un milionar în vârstă de 61 ani care a făcut campanie împotriva inegalităţilor sociale, pare bine plasat pentru a fi următorul premier al Norvegiei, dar contururile viitoarei sale coaliţii, în special ponderea forţelor ecologiste, rămân în suspans.

Partidul său şi aliaţii săi privilegiaţi, Partidul de Centru (agrarian) şi stânga socialistă, vor obţine o majoritate parlamentareă în trei sau vor trebui să caute sprijin din partea altor două forţe de opoziţie, ecologiştii MDG şi/sau comuniştii Rødt?

„Am o presimţire bună”, a declarat Støre la deschiderea urnelor.

Vineri, peste 1,6 milioane de norvegieni, adică 42,3% din corpul electoral, au votat anticipat.

„Alerta roşie pentru umanitate”, lansată la începutul lui august sub egida ONU, a plasat chestiunea modificărilor climatice în centrul campaniei electorale din Norvegia, forţând ţara nordică la o reflecţie asupra viitorului activităţilor sale petroliere, care, de altfel, i-au adus o bogăţie imensă.

Raportul le-a dat apă la moară celor care - majoritatea de pe stânga eşichierului politic - vor ca Norvegia să înceteze activităţile petroliere.

MDG cere oprirea imediată tuturor explorărilor petroliere şi a exploatării începând din 2035, un ultimatum respins de Støre.

La fel ca şi conservatorii, o altă forţă politică dominantă în regat, laburiştii exclud o renunţare bruscă la aurul negru.

În Norvegia, sectorul petrolier asigură 14% din PIB, peste 40% din exporturi şi 160.000 de locuri de muncă directe. Aurul negru i-a permis regatului de 5,4 milioane de locuitori să-şi încropească cel mai important fond suveran din lume cu active în valoare de 12.000 miliarde de coroane (1.166 miliarde de euro).

„Cererea de petrol este pe o pantă descendentă. Are loc de la sine, nu printr-o lege a pieţii. Nu avem nevoie să o decretăm, ci să construim poduri către activităţi de viitor”, a spus pentru AFP responsabilul laburist de chestiuni energetice, Espen Barth Eide.

Sfârşitul prospecţiunilor în Arctica?

Potrivit multor observatori, un compromis va depinde de ponderea electorală a partidelor cu fibră ecologistă şi ar putea presupune interzicerea unor prospecţiuni petroliere, în special în Arctica.

„Cred că o conversie lină este foarte importantă pentru a păstra competenţele industriei petroliere în cadrul unei tranziţii verzi către energii regenerabile”, a declarat pentru AFP Fridtjof Elgesem, un locuitor din Oslo în vârstă de 29 de ani.

În opinia Camillei Larsson, 33 de ani, următorul guvern ar trebui să reducă producţia de petrol în vederea atingerii obiectivelor climatice. „Aceasta ar avea impact asupra impozitelor, asupra felului în care trăim în Norvegia, dar suntem hiperprivilegiaţi şi trebuie să facem concesii pentru climat”, spune ea.

După opt ani la putere, un record pentru conservatorii norvegieni, şi multiple crize (migranţi, scăderea preţului barilului, COVID-19 ...), Solberg pare a fi pe cale să predea ştafeta, notează AFP.

Primele rezultate provizorii vor fi cunoscute la ora locală 21.00 (22.00 ora României).