Noi măsuri de descurajare a migraţiei. Danemarca se gândeşte să mute taberele de refugiaţi în afara oraşelor

Danemarca are în vedere mutarea migranţilor în tabere în afara oraşelor, o idee care Partidul Popular Danez (DF), formaţiune de dreapta populistă şi ostilă imigraţiei, speră că va îndrepta politica guvernului privind imigraţia spre repatriere mai degrabă decât spre integrare, relatează Reuters. Grecia cere ca migranţii să comunice destinaţia lor finală în UE.

Danemarca a fost criticată în ultima lună pentru propunerile sale pentru înăsprirea legilor în materie de imigraţie, inclusiv confiscarea bunurilor de valoare ale imigranţilor pentru a folosirea obiectelor de valoare ale imigraţilor pentru a contribui la acoperirea costurilor întreţinerii lor şi amânarea reîntregirii familiei la trei ani.

Condus de partidul DF (antiimigraţie, eurosceptic), Parlamentul a adoptat rezoluţia, care va forţa guvernul să vină cu o propunere până în martie pentru a construi 'sate' garantate de stat pentru a înlocui centrele de găzduire din oraşe.

Tabere de corturi au fost deja ridicate doar pentru refugiaţii bărbaţi pentru a le oferi prioritate familiilor migranţilor în oraşe.

Dezbaterea privind refugiaţii este aprinsă în Danemarca, care a acceptat anul trecut un număr record de 20.000 de refugiaţi. Potrivit unui sondaj de opinie, 70% dintre alegători consideră problema refugiaţilor ca fiind cea mai importantă problemă pe agenda politică, conform cotidianului Berlingske.

Un sondaj separat arată că 37% dintre danezi nu sunt de acord cu acordarea în continuare a permiselor de şedere refugiaţilor, comparativ cu 20% în septembrie.

Ministrul de externe danez Kristian Jensen s-a deplasat joi la Geneva pentru a explica politica guvernului său în cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului în cadrul analizei periodice a situaţiei drepturilor omului din ţara sa.

Joi, a avut loc o a doua dezbatere în Parlamentul danez cu privire la propunerile privind înăsprirea normelor în materie de imigraţie, iar votul final va fi organizat pe 26 ianuarie.

Grecia cere ca migranţii să comunice destinaţia lor finală în UE 

Migranţii şi refugiaţii care sosesc în Grecia trebuie să comunice destinaţia lor finală ca să poată să-şi continue călătoria în Uniunea Europeană, a declarat joi o sursă a poliţiei elene, după ce statele vecine au luat măsuri pentru a reduce fluxul de migranţi, relatează agenţia Reuters, preluată de agerpres.ro. 

Miercuri, Serbia a anunţat că va interzice accesul migranţilor pe teritoriul său, cu excepţia cazurilor în care ei intenţionează să ceară azil în Austria sau Germania.

''Începând de astăzi, destinaţia finală — aşa cum este comunicată de către migranţi — va fi înregistrată în documentele oficiale'', a declarat reprezentantul poliţiei elene, fără să dezvăluie motivul acestei decizii.

Reuters menţionează că nu este clar dacă refugiaţii vor fi împiedicaţi să-şi continue călătoria în funcţie de destinaţia lor finală. Dar se aşteaptă ca majoritatea migranţilor să menţioneze Austria sau Germania, potrivit unor oficiali ai agenţiei pentru refugiaţi.

Grecia, principala poartă de intrare în Europa pentru migranţii care traversează Marea Egee, a fost criticată de alte ţări din UE care au afirmat că Atena a făcut puţin pentru gestionarea fluxului de sute de mii de persoane care sosesc din Turcia pe ţărmurile greceşti.

Austria a anunţat miercuri că doreşte să reducă în acest an numărul de persoane cărora le oferă azil la mai puţin de jumătate din cifra anului trecut. Viena a afirmat, de asemenea, că va interzice accesul tuturor imigranţilor care intenţionează să tranziteze Germania pentru a ajunge în alte ţări vest-europene. 

Zeci de imigranţi în greva foamei în Norvegia

Zeci de imigranţi, printre care şi copii, au intrat în greva foamei, luni, într-o provincie din nordul Norvegiei, de la graniţa cu Rusia, în semn de protest că autorităţile norvegiene amână analizarea solicitărilor de azil, informează site-ul The Local.

Circa 70 de persoane au fost transferate de la centre de primire a imigranţilor la cel din comuna Sor-Varanger din provincia Finnmark, situată la frontiera cu Rusia, iar majoritatea au intrat în greva foamei, protestând faţă de tratamentul primit din partea autorităţilor norvegiene, potrivit televiziunii NRK.

"Când ne-au adus aici, au zis că vom fi intervievaţi de UDI (Directoratul norvegian pentru Imigrare), dar nu s-a întâmplat asta. Nu ne-au dat niciun fel de informaţie", a declarat unul dintre solicitanţii de azil, Rami Haddad din Iordania, pentru NRK.

"Ne simţim de parcă am fi în închisoare. Nu putem să părăsim centrul sau să facem ceva, poliţia este peste tot. Şi copiii şi adulţii se află acum în greva foamei", a precizat Rami. 

Haddad a fost transferat la centrul Ankomstsenter Finnmark din Sor-Varanger de la un centru din Malselv, situat mai în vest.

În weekend, refugiaţi sirieni au contactat NRK pentru a anunţa că urmează să fie trimişi înapoi în Rusia pe unde au intrat în ţară, iar mulţi dintre aceştia sunt îngrijoraţi că autorităţile ruse îi vor expulza, trimiţându-i în Siria. 

Săptămâna trecută, autorităţile ruse şi cele norvegiene au convenit că imigranţii ale căror cereri de azil vor fi respinse vor fi transportaţi înapoi în Rusia în autocare.

Norvegia a avertizat, săptămâna trecută, că va trimite înapoi în Rusia imigranţii care au intrat în ţară în cursul anului 2015, pe biciclete. Aproximativ 5.500 de imigranţi, majoritatea dintre aceştia refugiaţi sirieni, au intrat în Norvegia prin punctul de frontieră cu Rusia, Storskog, în cursul anului 2015, profitând de lipsa unei reglementări în ceea ce priveşte traversarea graniţei dintre cele două state: în timp ce Rusia nu permite persoanelor să traverseze graniţa pe jos, iar Norvegia nu acordă acces pe teritoriul său călătorilor din autovehicule care nu au documente valabile, trecerea frontierei pe bicicletă este permisă în ambele state.