Militarii ucraineni fac antrenamente pentru a-și crește rezistența psihologică VIDEO

Forțele armate ucrainene au făcut weekendul trecut exerciții militare la granița cu Belarus, simulând condiții reale de luptă. Acestea au avut drept scop pregătirea pentru operațiuni ofensive, dar și întărirea rezistenței psihologice.

Forțele ucrainene se pregătesc intens pentru contraofensiva de primăvară și acesta a fost și unul dintre obiectivele instruirii de sâmbătă la frontiera cu Belarus. Simulările au privit atât mediul real de luptă - exersând tactici de eliberare a clădirilor, depășire de obstacole și luarea cu asalt a pozițiilor inamice - cât și antrenamente mintale pentru rezistența la un câmp de luptă dur, cu camarazi grav răniți sau sfârtecați pe câmpul de luptă.

„Efectuăm imitații fidele ale acțiunilor pe câmpul de luptă, unde se produc explozii, se trage, soldații sunt răniți sau sunt trupuri sfârtecate, mult sânge, mult fum. Trebuie să-l facem să arate pe cât posibil ca o luptă reală”, a spus șeful forțelor de sprijin Maksim Volivețki.

Viktor Hamet, un soldat în vârstă de 27 de ani cu multă experiență de luptă, spune că simulările sunt extrem de realiste.

„Explozii, focuri de armă peste tot - nu înțelegi ce se întâmplă. Dar trebuie să te aduni și să duci la bun sfârșit misiunea”, spune Hamet, care a participat la încleștările din estul Ucrainei în 2014.

Totuși, subliniază sergentul major Viktor Lukianok, deși se pune accentul pe antrenamentele de atac, poate mult mai importantă este întărirea rezistenței la condiții de stres extrem.

„Cel mai important obiectiv este să lucrăm la rezistența psihologică a militarilor înainte de provocările cu care s-ar putea confrunta pe câmpul de luptă.

Ne concentrăm pe instruirea unităților noastre pentru a fi pregătite de atac, de acțiuni ofensive”, spune Lukianok.

Într-un clip obținut de Daily Mail, soldații sunt văzuți sprijinindu-se reciproc în timp ce se antrenează să intre în tranșee și să-și apere adăposturile.

Alte imagini îi arată cum se adăpostesc și cum evacuează răniții într-o simulare realistă a mediului de război.

Grănicerii belaruși îi acuză pe grănicerii ucraineni de acțiuni de intimidare

Serviciul de Grăniceri al Ucrainei a citat grăniceri belaruși care au susținut la televiziunea națională că omologii lor au spânzurat un „manechin în uniformă militară rusească pe care l-a numit Valera”.

Serghei Pavlov, reprezentantul detașamentului poliției de frontieră Mozir, a declarat că ucrainenii au spus că manechinul ar fi fost de fapt „un soldat ucis lângă Kiev”, potrivit Ukrainska Pravda.

Totodată, grănicerii belaruși îi acuză pe omologii ucraineni că deteriorează „infrastructura și fac gesturi agresive, inclusiv cu arme, scriu inscripții jignitoare pe indicatoarele rutiere, pun pliante și difuzează înregistrări audio politice și îi amenință la telefon pe ofițerii operativi”.

Soldații ucraineni suferă de stres post-traumatic

Soldații din prima linie au dezvăluit că suferă de coșmaruri, stres, insomnie și sentimente de vinovăție, a relatat The Washington Post.

Cu toate că se confruntă cu traume, de cele mai multe ori soldații rămân sau se întorc pe câmpul de luptă pentru că nu-și permit să nu o facă. Dacă unii reușesc să caute tratament sau să își vadă familiile, alții sunt reticenți să părăsească frontul pentru a primi îngrijiri psihologice.

Unii soldați ucraineni au declarat că nu există suficiente forțe disponibile pentru a-i înlocui, mai ales că Rusia aruncă continuu efective în luptă.

Discuțiile despre sănătatea mintală sunt considerate tabu în Ucraina, în special pentru soldați, a relatat The Post. Chiar dacă suferă de stres post-traumatic, soldații sunt prea puțin dispuși să vorbească despre sănătatea lor mintală. „Este o durere și o suferință pe care o atribui altcuiva", a declarat un soldat pentru The Post.

Sunt soldați care se confruntă cu coșmaruri despre ororile războiului, atacuri de panică și somn prost. Alții sunt copleșiți de sentimentul de vinovăție al supraviețuitorului în timp ce își plâng camarazii căzuți la datorie.

Mikita Ivanov, în vârstă de 22 de ani, visează că comandantul său de tanc - care a ars de viu în luna mai - se întoarce pe front cu pielea carbonizată, strigând: „Haideți! Trebuie să facem ceva!”

Evhen Bas, 26 de ani, un parașutist, se trezește brusc cu transpirații reci, crezând că este „a  fost tăiat în două”.

Andri Dobrovolski, 47 de ani, un soldat de infanterie, visează că tocmai a călcat pe o altă mină. Se trezește căutându-și picioarele, apoi își amintește că mai are doar unul.

Iehor Firsov, în vârstă de 34 de ani, a pierdut 16 oameni din brigada sa în ultimele săptămâni - dintre care doi prin sinucidere. Majoritatea soldaților pe care îi cunoaște prezintă simptome de stres extrem, spune el.

„Sunt mereu încordat. Aștept bombardamentele”, a spus el. După ce a supraviețuit unui atac a fost inundat de adrenalină și nu a dormit trei zile.

În condițiile în care numărul psihologilor din armată este limitat, unii psihologi civili, precum Oleksandr Fedorets, în vârstă de 62 de ani, îngrijește soldații ucraineni la un spital din regiunea Dnipropetrovsk, departe de front.

Fedorets îi tratează deseori pentru reacția acută la stres, o afecțiune care provoacă greață, ritm cardiac accelerat și dureri de cap.

„Se tem să adoarmă pentru că își vor pierde controlul și sunt obișnuiți cu bombardamente în orice moment. Sunt speriați că vor fi afectați psihologic și că nu vor mai putea reveni la viața civilă”, spune psihologul.

Contuziile le pot agrava simptomele, provocând dureri de cap, dureri de urechi și pierderea memoriei și a capacității de atenție.

În februarie, guvernul ucrainean a declarat că peste 60% dintre soldații săi suferă de tulburări de stres post-traumatic, potrivit Euronews.