Merkel a spus de ce s-a împotrivit intrării accelerate a Ucrainei în NATO în 2008

Angela Merkel s-a declarat convinsă că orice plan de a face din Ucraina un candidat la aderarea la NATO în timpul mandatului său ar fi fost echivalent cu o declaraţie de război, din perspectiva lui Putin. Ucraina era atunci „o altă ţară, puternic divizată în domeniul politicii interne”, potrivit fostului cancelar al Germaniei.

Fostul cancelar al Germaniei Angela Merkel (din 2005 până în 2021), discutând marţi cu reporterii la Berlin, şi-a amintit de summitul NATO de la Bucureşti din 2008, la care s-a opus aderării accelerate a Ucrainei la alianţă. Acesta a fost primul ei contact cu presa de la plecarea din funcţie. Ea a vorbit anterior despre situaţia din Ucraina. Pe 1 iunie, fostul şef al guvernului a ţinut un discurs la un eveniment al Asociaţiei Sindicatelor Germane (DGB), abordând în premieră public conflictul din Ucraina, dar evenimentul nu a fost televizat.

Potrivit lui Merkel, „Ucraina era atunci [în 2008] o ţară diferită, era foarte divizată în domeniul politicii interne”. În plus, Merkel a sugerat că Rusia ar fi interveni atunci dacă ar fi existat intrarea accelerată şi „nu ar fi fost bine”. Fostul cancelar a remarcat şi acţiunile actualului preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, în lupta împotriva corupţiei. „Dar atunci Ucraina era o ţară cu o mare influenţă a oligarhilor”, a spus Merkel.

Fostul cancelar german Angela Merkel a declarat că nu există nicio justificare pentru "dispreţul brutal" al Rusiei faţă de dreptul internaţional atunci când a lansat invazia în Ucraina, transmite CNN.

"Atacul asupra Ucrainei a fost o mare greşeală din partea Rusiei şi o încălcare obiectivă a tuturor regulilor dreptului internaţional şi a tot ceea ce ne permite să trăim împreună în pace în Europa", a declarat Merkel într-un interviu acordat jurnalistului german Alexander Osang. 

"Dacă trecem prin secole şi spunem ce bucată de teritoriu aparţine cui, atunci vom avea doar război, iar acest lucru este absolut inacceptabil", a adăugat ea.  

Merkel a declarat că nu îşi reproşează că "nu a încercat suficient de mult" să împiedice acţiunile Rusiei în anii care au precedat invazia din 24 februarie. 

"M-aş fi simţit foarte rău dacă am fi spus: 'oh, cu acest om nu trebuie să vorbiţi deloc", a spus ea, referindu-se la preşedintele rus Vladimir Putin. Faptul că Rusia şi Europa sunt vecine a condiţionat anumite relaţii, a spus Merkel.  

"Nu vă puteţi ignora unul pe celălalt. Acest lucru nu va fi posibil nici în viitor", a adăugat Merkel.  

Merkel a mai spus că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este "incredibil de curajos în lupta sa împotriva corupţiei", dar "la acea vreme Ucraina era o ţară dominată de oligarhi", ceea ce ar fi împiedicat-o să adere la NATO. 

 "Şi de aceea am fost strict împotrivă", a explicat ea. 

 Merkel şi-a arătat, de asemenea, respectul pentru "voinţa" de luptă a lui Zelenski.  

”Răspunsul său la oferta de a putea părăsi ţara - Nu am nevoie de o plimbare, am nevoie de arme - a fost foarte clar şi, de asemenea, mi-a inspirat cu adevărat respect", a mai spus Merkel.  

 "În cele din urmă, Ucraina este un ostatic geopolitic al Occidentului. Ura lui Putin, ostilitatea lui Putin este împotriva modelului occidental. Ostilitatea lui Putin este împotriva modelului democratic occidental", a mai adăugat Merkel.  

Aceasta a afirmat că este foarte bucuroasă că Germania a decis recent să cumpere drone armate din Israel.  

"A fost o luptă foarte grea pentru a investi în descurajarea militară. Acesta este singurul limbaj pe care Putin îl înţelege", a spus ea. 

"Acum este foarte, foarte important ca Uniunea Europeană să rămână unită", a adăugat fostul cancelar german.  

Merkel a ocupat funcţia de cancelar al Germaniei când a avut loc o lovitură de stat în Ucraina în 2014, iar apoi, cu participarea ei, au fost încheiate acordurile de la Minsk pentru a rezolva conflictul din Donbass.

Numele fostului cancelar apare adesea în discuţiile despre politica trecută faţă de Federaţia Rusă. I se reproşează că a susţinut până la final proiectul Nord Stream 2 şi că în 2008, la summitul NATO de la Bucureşti, s-a opus intrării accelerate a Ucrainei în alianţă.